Judecătorii, ajutaţi de legi proaste să-şi ascundă averile
0
Se plâng că au salarii de câteva mii de lei, dar unii reuşesc să-şi ridice palate de milioane şi nimeni nu-i întreabă de unde au bani. Şefi de la SIS afirmă că e prea complicat să-i verifice pe magistraţi, pentru că, jonglând cu normele legale, îşi dosesc proprietăţile.
Cazul judecătoarei Nina Cernat de la Curtea Supremă de Justiţie, despre care „Adevărul" a scris că locuieşte cu familia într-o casă luxoasă din cartierul „Oraşul Poveştilor" din Chişinău, pare pus la naftalină. Procurorii, care, sesizaţi de ministrul Justiţiei Oleg Efrim verifică de aproape trei luni averea magistratei, refuză să ofere comentarii. „Dosarul nu-i finalizat. Aşteptăm răspunsuri de la mai multe structuri. Până nu le vom primi, nu vom comenta nimic", declară Corneliu Bratunov, procuror-şef al Secţiei Exercitarea Urmăririi Penale în Cazuri Excepţionale.
Casa din „Orașul poveștilor" pentru magistrata Nina Cernat
Casa judecătoarei Nina Cernat, pe un teren destinat copiilor
Între timp, la Consiliul Superior al Magistraturii subiectul a fost abordat tangenţial. Pentru a scăpa de sancţiune, judecătoarea Nina Cernat a prezentat o declaraţie: „Cu Ştefan Rusu, feciorul Anei Rusu (proprietara casei - n.r.), nu m-am aflat în relaţii de căsătorie niciodată. Mă aflu în relaţii de concubinaj".
IMAGINEA LUI ARNĂUT, AFECTATĂ
„Concubinajul a devenit o normă. Putem presupune că unii judecători o fac intenţionat. Nu e exclus că aşa încearcă să-şi ascundă averile. Fiecare caz trebuie analizat separat", spune preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi.
Nu a fost elucidat de procurori nici cazul magistratului Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel Chişinău, despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris că locuieşte într-o casă luxoasă cu trei nivele. Viorel Morari, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, susţine că oamenii legii încă n-au stabilit cu exactitate de câte ori a divorţat şi s-a căsătorit Sergiu Arnăut cu aceeaşi femeie, pe numele căreia sunt înregistrate toate bunurile.
„Săracul" judecător Arnăut, cu proprietăţi de milioane
„Dacă Arnăut nu va fi pedepsit, imaginea acestuia va fi afectată oricum, iar asta va lăsa o amprentă asupra carierei sale. Legea, deşi are anumite lacune, permite verificarea oricărui funcţionar. Orcine, ştiind că poate fi verificat, va încerca să fie mai precaut ", comentează Viorel Morari.
Cazul judecătorilor Cernat şi Arnăut sunt singurele dosare legate de tăinuirea averii investigate de procurori.
Nici CSM nu s-a arătat interesat de subiect. Potrivit Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în acest an, CSM nu a adoptat nicio hotărâre prin care să ceară organelor competente informaţii referitoare la veridicitatea datelor din declaraţiile pe venituri şi proprietăţi ale judecătorilor. „Cazurile Cernat şi Arnăut sunt puţinele dezbătute public de societate, astfel încât CSM a fost forţat să se expună. Dacă ar fi o presiune mai mare asupra Consiliului, Procuraturii şi SIS, cu siguranță ar putea apărea şi alte cazuri de incompatibilitate şi demisii printre magistraţi", crede Ion Guzun, jurist la CRJM.
DETALII RĂMASE DUPĂ CULISE
Reprezentanţii Serviciului de Informaţii şi Securitate susţin că judecătorii sunt foarte abili şi ştiu cum să-şi ascundă averea. „Ei cunosc bine legile, aşa că nu e uşor să-i investighezi. Prezentăm informaţii la CSM, dar acestea au doar caracter consultativ", explică Valentin Dediu, director adjunct la SIS.
Magistraţii care au zburat din funcţie sau au fost luaţi la ochi de CSM pentru că au „uitat" să-şi declare bunurile pot fi număraţi pe degete. Detaliile cazurilor au rămas însă după culise. În 2011, în timpul concursului pentru şefia Curţii de Apel Chişinău, Anatol Doga, care ocupa această funcţie şi candida pentru un alt mandat, a fost suspendat din post pentru că nu şi-a declarat toate bunurile. Colegii lui Doga de la Curtea de Apel Bălţi şi CSJ i-au făcut însă dreptate: l-au restabilit în funcţia de magistrat. „Cazul meu nu mai prezintă interes. Aşa că lăsaţi-mă în pace", ne-a tăiat-o scurt Anatol Doga, care, potrivit CSM, „a admis comportament ce prezintă factori de risc".
În iulie, şeful statului, Nicolae Timofti, a respins numirea lui Serghei Bodiu de la Soroca în funcţia de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că „are relaţii comerciale incompatibile cu statutul judecătorului şi neconforme cu etica profesională". Tot atunci, preşedintele ţării i-a rugat într-o scrisoare pe foştii săi colegi „să examineze mai profund materialele ce ţin de numirea în funcţii, aşa încât să fie excluse cazurile de încălcare a legislaţiei, de discreditare a Justiţiei, de compromitere a demnităţii de magistrat".
Preşedintele CSM afirmă că membrii consiliului discută cu regularitate despre judecătorii care îşi ascund averile. Cu toate acestea, multe declaraţii pe venit au fost plasate cu întârziere sau n-au apărut deloc pe site-ul instituţiei. Totodată, niciun magistrat nu şi-a făcut publică declaraţia de interese. „Nu putem da informaţii fără acordul judecătorului. Sunt câteva momente ce ţin de protecţia datelor cu caracter personal şi siguranţa magistraţilor. În declaraţiile originale sunt indicate adresele de domiciliu, pe care nu trebuie să le ştie toată lumea", susţine Nichifor Corochii, preşedintele CSM.
CNI va da sancţiuni
Viorel Chetraru, șef la Centrul Anticorupţie, susţine că a sesizat un şir de lacune ce împiedică documentarea eficientă a magistraţilor care uită să-și declare toate bunurile. „Când e vorba de divorţuri, situaţia nu e strict reglementată în lege. Chiar dacă este vădit caracterul necuviincios al acestor acţiuni, ar putea să nu fie trași la răspundere", afirmă Chetraru. Anatol Donciu, președintele Comisiei Naţionale de Integritate, crede că noua structură îi va responsabiliza pe judecători. „Vom verifica veniturile, dar și cheltuielile. Dacă vă apărea vreo discordanţă, vom da sancţiuni", promite Donciu.
Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Contribuţia la sporirea transparenţei şi eficienţei activităţii CSM din RM", finanțat de Fundația Soros-Moldova, Programul de Drept.
Se încarcă comentariile...
