Chişinăul, între anticipate şi guvernarea PSRM-ACUM. CEC începe pregătirile pentru alegeri parlamentare anticipate, nerecunoscute de noul Parlament

Chişinăul, între anticipate şi guvernarea PSRM-ACUM. CEC începe pregătirile pentru alegeri parlamentare anticipate, nerecunoscute de noul Parlament

FOTO Elena Covalenco IPN

Comisia Electorală Centrală a decis să se conformeze hotărârilor Curţii Constituţionale şi decretului semnat de Pavel Filip şi să înceapă pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate ce au fost stabilite 6 septembrie curent.

Acest fapt rezultă din informaţia privind ordinea de zi a CEC-ului de la şedinţa ce va avea loc pe 18 iunie, unde este indicat că CEC-ul va aproba devizul de cheltuieli pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate din 6 septembrie 2019.

Principalele forţe politice de la Chişinău, cel puţin deocamdată, au anunţat că nu recunosc alegerile din 6 septembrie pentru că deja ar exista un Parlament şi un Guvern funcţional, al alianţei PSRM-ACUM, fapt ce denotă lipsa de necesitate de dizolvare a Parlamentului. 

Totodată, liderii Blocului ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, PSRM şi Igor Dodon au chemat cetăţenii din toate colţurile ţării să iasă în stradă la un „marş al poporului” duminică, ora 11.00, în faţa Parlamentului. Acţiunea este menită să-l determine pe liderul PDM, Vlad Plahotniuc, să elibereze instituţiile statului pentru ca acestea să poată fi ocupate de Guvernul Maiei Sandu.

Atât PSRM, cât şi ACUM au anunţat ca nu mai există cale întoarsă, că Vlad Plahotniuc trebuie să plece, iar Guvernul Maia Sandu să-şi exercite pe deplin atribuţiile.

Curtea Constituţională a dizolvat Parlamentul Republicii Moldova. Preşedintele interimar, Pavel Filip, a semnat decretul privind stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate - 6 septembrie 2019. La scurt timp, preşedintele Igor Dodon a semnat un decret de anulare a decretului semnat de Pavel Filip, pe motiv că acesta ar fi fost semnat cu încălcarea Constituţiei. 

Vicepreşedintele PDM Vladimir Cebotari a declarat că decretul semnat de Pavel Filip deja a fost publicat în Monitorul Oficial şi a produs efecte juridice şi că „procedura nu mai poate fi oprită”. În rezultat, democraţii au anunţat că se pregătesc de alegeri anticipate. Mai mult ca atât, aceştia susţin că singura ieşire din criza politică de la Chişinău sunt anticipatele.

De partea cealaltă, alianţa de guvernare ACUM-PSRM, care are 61 de mandate parlamentare, nu recunoaşte deciziile Guvernului Filip, motivându-şi acţiunile prin faptul că singurul Guvern legal şi legitim este cel ales pe 8 iunie de deputaţii ACUM-PSRM, care însă este declarat neconstituţional de Curtea Constituţională.

Însă, deputaţii ACUM şi PSRM au declarat în afara legii Guvernul Filip şi au cerut intervenţia Consiliului de Securitate al ONU în situaţia din Republica Moldova. De asemenea, cei 61 ACUM-PSRM au anunţat că nu recunosc deciziile Curţii Constituţionale.
 
Igor Dodon a declarat că Democraţii nu vor să transmită pe cale paşnică puterea. În acest sens, preşedintele a spus că singura soluţie ar putea fi mobilizarea masivă în stradă a cetăţenilor.
 

Secretarul general al Consiliul Europei, Thorbjørn Jagland, a anunţat duminică, 9 iunie, că va cere opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la acţiunile Curţii Constituţionale de la Chişinău din ultima perioadă, inclusiv în ceea ce priveşte decizia de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova. Deciziile sunt greu de înţeles şi par arbitrare.

Vicepreşedintele Partidului Democrat, Andrian Candu, spune că nimeni şi niciodată nu are dreptul să se pronunţe referitor la hotărârile emise de Curtea Constituţională a altui stat. Acest lucru, dacă se întâmplă, poate fi calificat drept interferenţă în sistemul de drept din ţara respectivă.

Curtea Constituţională a condamnat „presiunile politice la care este supusă”: Cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt inamicii democraţiei

În urma unei sesizări depuse de deputaţii democraţi, Curtea Constituţională a decis duminică, 9 iunie, că refuzul lui Igor Dodon de a semna decretul de dizolvare a Parlamentului creează circumstanţe de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării. În asemenea situaţie, potrivit Curţii, interimatul şefului statului va fi asigurat de premierul Pavel Filip, care va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

Parlamentul din Republica Moldova s-a convocat sâmbătă, la ora 13:00, într-o şedinţă, ignorând decizia Curţii Constituţionale de a fi dizolvat. 
 
Deputaţii socialişti şi cei din Blocul ACUM au numit în funcţie conducerea Parlamentului, în frunte cu Zinaida Greceanîi, şi au acordat votul de încredere Guvernului Maiei Sandu, care a şi depus jurământul. Însă, Curtea Constituţională a decis, într-o şedinţă rapidă, invalidarea alegerii Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Parlamentului şi că toate deciziile luate de Parlament sâmbătă şi cele care vor fi adoptate în continuare sunt neconstituţionale, inclusiv învestirea noului Guvern.
 
În seara zilei de vineri, Igor Dodon s-a întâlnit cu liderul PDM Vlad Plahotniuc, în faţa căruia a recunoscut că primea până la un milion de dolari pe lună din Rusia, pentru întreţinerea PSRM. 
 
Democratul Andrian Candu a prezentat probe video şi a menţionat că Dodon a propus federalizarea ţării, interzicerea unionismului, schimbarea Constituţiei ca preşedintele ţării să fie ales de Parlament. Potrivit lui, Dodon s-a aliat pe ultima sută de metri cu ACUM pentru a se răzbuna pe democraţi, din cauza refuzului primit de a accepta o coaliţie în conformitate cu conţiţiile impuse de Moscova.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: