Ce se va întâmpla după semnarea Acordului de Asociere? Experţii analizează tratatul pe care Republica Moldova îl va semna la Bruxelles

Ceva mai mult de jumătate din populaţie susţine cursul de integrare auropeană, promovat de Guvernul de la Chişinău. FOTO Tudor Iovu

Eurodeputatul român Monica Macovei şi experţii în politică externă Cristian Ghinea (de la Centrului Român pentru Politici Europene) şi Victoria Bucătaru (de la Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău) au vorbit la Adevărul Live despre ce înseamnă semnarea Acordului de Asociere şi ce va urma după acest moment simbolic, care se va produce pe 27 iunie, la Bruxelles.

Guvernul de la Chişinău a aprobat ieri planul de acţiuni pentru realizarea Acordului de Asocierie cu UE 2014-2016. Cu această temă de acasă a plecat la Bruxelles premierul Iurie Leancă, să semneze, alături de cei 28 de şefi de state şi de guverne, documentul ce va deschide noi posibilităţi pentru ţara noastră.

Acest angajament cu măsuri concrete al Executivului este considerat foarte bun de Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene.

Muncă

„Am văzut draftul acestei agende de asociere. Acolo se cere implementarea promisiunilor pe care Moldova le-a făcut deja, de genul să facă să funcţioneze Comisia Naţională de Integritate sau Centrul Naţional Anticorupţie. În niciun caz semnăm şi gata, ne luăm jucăriile şi plecăm şi uităm de Moldova pentru câţiva ani. Dimpotrivă. Eu cred că Moldova va performa, pentru că atunci când Moldovei i se dă o şansă şi o perspectivă clară, face treabă, aşa cum a fost cu vizele, un proces meritocratic şi transparent“, a spus Cristian Ghinea. „A primit un plan de acţiuni, unde era clar ce are de făcut şi s-au ţinut tehnocraţii din ministere de el. L-au făcut şi apoi s-au dus la Bruxelles şi au spus: «L-am făcut, ne-aţi spus că ne ridicaţi vizele». Cam aşa se va întâmpla şi cu implementarea Acordului de Asociere“, a adăugat expertul.

Răbdare

Potrivit directorului Centrului Român pentru Politici Europene, legislaţia pe care o adoptă astăzi Republica Moldova şi instituţiile pe care le creează sunt după modelul UE. „Decizia politică a UE întârzie, pentru că UE este în criză. Răbdare, însă, în câţiva ani se va întâmpla şi asta“, a menţionat acesta.

Totodată, Cristian Ghinea menţionează că Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, care se conţine în Acordul de Asociere, nu este similar celui pe care UE îl negociază cu Coreea de Sud. „Pe lângă partea de liber schimb de mărfuri fără taxe, avem şi componenta de comprehensiv. Asta înseamnă asistenţă masivă din partea UE pentru adoptarea de legi şi crearea de instituţii. Moldova va adopta tot aquis-ul european în domeniul economic. Cred că impactul mai mare va fi pe partea de instituţii. Practic, statul moldovean se va moderniza masiv în următorii ani, cu asistenţa UE. Această semnare de la Bruxelles este un moment simbolic, dar nu este un început de drum ori un sfârşit de drum“, a adăugat specialistul.

Încurajare

Europarlamentarul român Monica Macovei este mai sceptică, dar foarte hotărâtă să ajute Moldova. În ceea ce priveşte planul de acţiuni aprobat de Guvernul Leancă, ea spune că europenii au învăţat lecţia. „Adoptarea de planuri de acţiuni şi de legi nu este suficientă, cel mai important este punerea lor în aplicare. Pe UE n-o mai putem păcăli. Multe state din Est au făcut asta. Ţări ca Olanda şi Germania nu înţeleg cum să adopţi legi, iar ele să nu fie funcţionale. Ei cred că dacă le-ai votat, înseamnă că acestea sunt şi aplicate“, a declarat Monica Macovei.

Politicianul român recunoaşte că semnarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova are loc şi din cauza crizei din Ucraina, „un răspuns de criză“, dar acest lucru nu înseamnă că Moldova nu trebuie să continue reformele. „Acordul de Asociere are o parte politică şi una comercială. Evident că partea politică întăreşte legătura politică dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi atunci UE va putea reacţiona mult mai puternic în apărarea Republicii Moldova, plus că este un pas important politic al ţării pe drumul către integrarea în UE, şi nu alături de statele nedemocratice din Uniunea Vamală, condusă de Federaţia Rusă. Partea a doua a Acordului de Asociere, acest tratat de Liber Schimb, va aduce bunăstare cetăţenilor Republicii Moldova. Înseamnă, pe scurt, că fermierii şi producătorii moldoveni vor putea exporta produsele lor în UE fără taxe, evident că vor trebui să îndeplinească anumite standarde de calitate. Asta va aduce câteva milioane de euro încă din primul an de aplicare a acestui acord comercial“, a explicat Macovei.

Informare

Victoria Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău, consideră că după alegerile din noiembrie vom şti dacă procesul de integrare europeană este ireversibil. „Este un proces de lungă durată, care pe termen lung va contribui la dezvoltarea statului şi la modernizarea instituţiilor şi responsabilizarea lor. Dar integrarea europeană înseamnă şi schimbarea mentalităţii. Trebuie să lucrăm şi cu cetăţenii, să investim în educaţia acestora. Or, până la parafarea Acordului, autorităţile n-au comunicat cu cetăţenii, mai mult s-au axat pe dialogul cu oficialii de la Bruxelles“, susţine Victoria Bucătaru.

Şi Cristian Ghinea spune că scrutinul de la toamnă va fi un referendum pro sau anti integrare europeană. „După cinci ani de putere, e normal ca oamenii să fie obosiţi de actuala guvernare. Dar dacă vor simţi pericolul, poate se vor mobiliza şi vor ieşi la vot“, a menţionat acesta. Expertul român a pomenit şi de oligarhii din partidele proeuropene de la guvernare, „care joacă bine la două capete“ şi care au dat în concesiune aeroportul. „Şeful Delegaţiei UE la Chişinău a spus, şi mi se pare un lucru foarte bun că, dacă Tratatul de Liber Schimb ar fi fost în funcţiune, concesionarea aeroportului nu ar fi fost posibilă, la modul în care a fost făcută peste noapte, netransparent, cu o companie fantomă“, a adăugat acesta. Totuşi, Cristian Ghinea susţine că în Guvernul de la Chişinău sunt şi forţe reformiste, care pot mişca carul din loc: „UE dă putere forţelor reformiste să poată schimba ţara, aşa s-a întâmplat şi-n România“.