Analiză: Sputnik este mult mai influent în spaţiul mediatic din Republica Moldova, comparativ cu cel din România

Analiză: Sputnik este mult mai influent în spaţiul mediatic din Republica Moldova, comparativ cu cel din România

FOTO Sputnik

În cadrul unei analize realizate de experţii de la Sinopsis, un proiect media independent, s-a constat că unul dintre instrumentele de propagandă a Federaţiei Ruse, Sputnik, este mult mai influent în spaţiul mediatic din Republica Moldova, comparativ cu cel din România.

Dacă pentru publicul român, propaganda rusă, prin intermediul agenţiei de presă Sputnik, promovează preponderent politicieni anti-sistem, mesaje anti-occidentale, conspiraţioniste şi/sau pro ruse, în Republica Moldova lucrurile sunt diferite. În Moldova, narativul Sputnik e axat pe acoperirea subiectelor de interes public, însă pe fundal împinge informaţii pozitive despre Rusia, promovează beneficiile economice şi sociale ce le-ar aduce o cooperare mai strânsă cu Moscova, promovează Uniunea Eurasiatică, apără regimul de la Kremlin faţă de critici şi tacă occidentul, se spune în analiza celor de la Sinopsis.

În perioada studiată, anul 2018 şi lunile ianuarie-februarie 2019, Sputnik Moldova a publicat 13.087 articole. Frecvenţa lor lunară a fost relativ constantă, înregistrându-se o medie de 935 de articole pe lună. A fost mai ridicată decât în România, unde s-au publicat 740 de articole pe lună.

Cât priveşte clasificarea articolelor pe site, mai multe sunt legate de „societate”. După aceasta urmează „restul lumii”, „politică”, „Rusia” şi „economie”. În România nu a existat o categorie aşa clar dominantă, ci mai multe categorii principale. Acolo, cea mai folosită categorie a fost cea de „internaţional”, urmată de ”societate”, ”politică” şi ”Rusia”.

Sputnik Moldova are, de asemenea, un contor de vizite pentru fiecare articol. Oarecum interesant este faptul că în timpul alegerilor parlamentare numărul de vizualizări pare a fi sub media lunară de 647,333. Ea a fost uşor mai mică ca în România, care a înregistrat 732,075 / lună.

Se poate observa că Sputnik.md este foarte activ în spaţiul mediatic moldovean. Activitatea secţiunii sale româneşti este mai intensă decât cea a lui Sputnik România iar vizitele aproape la fel de numeroase în ciuda audienţei potenţiale mult mai scăzute.

Popularitatea sitului este confirmată de un studiu al ONG-ului Ukrainian Prism care citează Biroul de Audit al Tirajelor şi Internetului din Republica Moldova (BATI). Ei clasează Sputnik.md ca fiind al doilea cel mai popular site de ştiri, ajungând la 12.5% din populaţia ţări.

Un alt aspect este clasificarea articolelor. O treime dintre ele sunt clasificate drept „chestiuni sociale”. Apar alte categorii importante cum ar fi „podcasturi” sau „interviuri radio” ceea ce sugerează o diversitate mai mare de tipuri de conţinut şi o atenţie mai mare asupra problemelor sociale interne.

O privire mai detaliată

Pentru a avea o privire mai detaliată asupra subiectelor abordate de Sputnik în Moldova, am extras conceptele care au apărut cel mai des în cele 14 luni studiate. Rezultatele sunt consistente cu categoriile în care articolele sunt clasificate.

Nouă din cele douăzeci de concepte se referă aproape exclusiv la teme sociale sau la situaţii locale, apropiate de vieţile cititorilor: leu (moneda naţională), copil, poliţie, lege, bărbat, muncă, capitală, femeie şi accident. Multe dintre subiectele abordate de aceste articole sunt tragice: accidente rutiere, acte criminale, corupţie sau violenţa domestică (în special articole unde apar conceptele de poliţie, accident, bărbat sau femeie).

Altele sunt legate de corupţie, pensii, migraţie sau forţă de muncă (lege, leu, muncă). Apar şi articolele despre evenimente locale sau diferite evenimente mondene (femeie, capitală, leu). Multe dintre ştiri sunt uşor vulgarizate şi scrise pentru a atrage clickuri, dar temele sunt locale.

Ca subiecte de politică externă, se face des referire la SUA, Rusia şi Europa. Asemănător cu Sputnik Romania, articolele despre Rusia prezintă ţara într-o lumină pozitivă. Capabilităţile militare ale acesteia sunt lăudate, narativele despre Siria, Venezuela şi Ucraina sunt pro-ruseşti şi se susţine nevoia Europei de a restabili relaţii bune cu Rusia. Apar în plus şi articole ce se referă la diaspora moldoveană din Rusia, la evenimente mondene ruseşti, la Transnistria şi sunt promovate relaţiile bilaterale Moldova – Rusia.

SUA şi Europa (conceptul de Europa face de cele mai multe ori referire la Uniunea Europeană) sunt criticate. Articolele ce menţionează Europa fac referire la migraţie, condiţiile de călătorie a moldovenilor în uniune, sancţiunile contra Rusiei, brexit şi relaţiile energetice cu Rusia (în general laudă Nord Stream şi acuză SUA că sabotează vechiul continent când ridică obiecţii la acest proiect). Într-o măsură mai mică, publicaţia laudă anumiţi lideri populişti (Salvini sau Orban) şi critică o pretinsă servilitate a Moldovei faţă de UE.

Criticile faţă de SUA fac mult mai des referire la conflicte armate (peste 16% din articole ce conţineau conceptul de SUA au conţinut şi cuvântul război). În prim plan sunt acţiunile din Siria, Venezuela şi Ucraina. Apar acuzaţii că SUA împinge lumea înspre haos şi sunt subliniate schismele şi confilctele dintre UE şi SUA (în special când vine vorba de importurile de gaze naturale). De asemenea, e criticat importul de armament american în statele din estul Europei (în special în România).

Anumite teme sunt relativ generice şi pot fi utilizate în multe contexte politice: „guvern”, „preşedinte”, „parlament” sau „minister”. Conceptul de alegere a fost des utilizat în Moldova datorită alegerilor prezidenţiale din Rusia în martie 2018, a celor locale din Chişinău în mai 2018 şi a celor parlamentare din februarie 2019.

Concluzii

Revizuind mesajele şi narativul Sputnikului în Republica Moldova, şi având comparaţia cu România la îndemână, pot fi trase câteva concluzii:

1. Cea mai evidentă este faptul că Sputnik Moldova este mult mai influent şi mult mai adânc înrădăcinat în spaţiul mediatic naţional comparativ cu cel românesc. A avut mai multe articole şi un număr apropiat de vizualizări într-o ţară cu o populaţie de aprox 5,5 ori mai mică, chiar dacă a fost omisă secţiunea în rusă. BATI confirmă poziţia influentă pe care o are Sputnik în peisajul mediatic moldovenesc, plasându-l ca al doilea cel vizitat site de ştiri.

2. Sputnik Moldova are o diversitate mai mare de conţinut publicat. Se regăsesc podcasturi, interviuri, reportaje de la faţa locului şi rubrici pe diverse domenii, ceea ce presupune un număr mai mare de angajaţi. Putem astfel fi relativ siguri că Sputnik Moldova beneficiază de mai multe resurse, comparativ cu sucursala românească.

3. Majoritatea subiectelor abordate de publicaţie şi consultate de către cititori sunt foarte apropiate de ”firul ierbii”, respectiv traiului de zi cu zi. Aceasta este în contrast cu România, unde subiectele cele mai citite erau legate de politică (internă sau externă) sau de politicieni. Nici unul dintre cele mai vizualizate articole nu face referire la lideri politici sau evenimente politice. Singura excepţie este luna februarie 2019 când s-au anunţat rezultatele alegerilor parlamentare.

Mai mult, subiectele despre care se scrie cel mai mult reflectă probleme din viaţa de zi cu zi a oamenilor cum ar fi accidente, condiţii meteo, violenţa domestică, condiţii de muncă pentru diasporă, schimbări ale codului rutier sau acţiuni ale poliţiei. Chiar şi teme pe care Sputnik România le-ar discuta într-un context politic şi partizan, Sputnik Moldova le aproprie de firul ierbii. Spre exemplu, articolele despre corupţie se axează pe impactul local pe care o are (ce localităţi suferă, la care instituţii sau funcţionari publici trebuie să se dea mită, ce reţele au fost dezmembrate etc), pe când în România se discută corupţia la nivel înalt, legată cel mai mult de oameni şi partide politice împreună cu DNA-ul.

4. Lipsa aparentă a unei preferinţe politice clare a publicaţiei. Uitându-ne doar la temele abordate, nu se poate distinge o preferinţă pentru un anumit partid sau politician. Singurul politician moldovean despre care se vorbeşte mai des este Igor Dodon, preşedintele pro-rus al republicii. El este în general prezentat într-o lumină relativ pozitivă, dar această caracteristică este un factor secundar. O analiză calitativă care se axează pe articolele despre politicieni sau partide politice ar putea arata un spirit partizan pronunţat. Însă, dacă acesta este prezent, nu se află printre narativele principale ale publicaţiei (spre deosebire de România).

5. Singura similaritate importantă între articolele din Sputnik Moldova şi Sputnik România este imaginea pe care o oferă cu privire la Rusia, Statele Unite şi, într-o mai mică măsură, Uniunea Europeană. Putin este politicianul cel mai des menţionat şi mereu într-o lumină pozitivă. Este preluat narativul Rusiei despre capacităţile sale militare, despre conflictele din Siria, Venezuela, Ucraina şi despre nevoia Europei de a avea relaţii bune cu Moscova. Se fac multe referiri la diaspora moldoveană din Rusia şi la beneficiile economice ale unei alinieri economice cu Rusia şi Uniunea Eurasiatică. Ideea că Rusia poate fi o sursă de prosperitate economică nu prea se găsea în discuţiile din Sputnik România, dar în Moldova ea este bine înrădăcinată.

Discursul faţă de Statele Unite se axează pe cheltuielile sale militare, conflicctele în care se implică, instalaţiile ei militare (inclusiv de la Deveselu) şi sunt amplificate divergenţele cu Europa. Criticile faţă de UE se axează pe migraţie, brexit, declin european, în timp ce liderii populişti ca Orban, Salvini şi Le Pen sunt lăudaţi. Critica este însă mai blândă, subliniindu-se şi nevoia de cooperare cu Rusia, beneficii pentru diaspora moldoveană din UE sau cum SUA ameninţă prosperitatea europeană generală prin (spre exemplu) opoziţia la conducta Nord-Stream.

Aceste concluzii despre activitatea Sputnik în Moldova sunt interesante şi oarceum atipice. Studii anterioare ale propagandei ruseşti au identificat mai multe tactici şi narative ruseşti.  În Ucraina spaţiul mediatic a fost inundat cu mai multe teorii şi narative care să justifice sau să camufleze acţiuni ruseşti[6]. De asemenea, sunt lansate mesaje adaptate pentru diferite audienţe care au ca scop delegitimizarea autorităţilor ucrainiene în faţa occidentului şi a proprii populaţie[7].

În ţările baltice, se doreşte inducerea sau amplificarea unor schisme între populaţie de etnie rusă şi restul locuitorilor, de a sublinia poziţia lor slabă economic şi militar vis a vis de Rusia şi de a submina sprijinul pentru valorile şi alianţele occidentale. În alte state din Europa centrală şi de est, publicaţiile ruseşti dau o platformă politicienilor anti sistem care au mesaje anti occidentale, conspiraţioniste şi/sau pro ruse[8]. De asemenea se caută accentuarea tensiunilor şi diviziunilor existente în societate. Uneori, asta poate însemna chiar promovarea unui naţionalism feroce care să înstrăineze o parte a populaţiei faţă de occident[9]. Campaniile de comunicare ruseşti din România par să urmeze această ultimă tactică[10], la fel ca şi narativul Sputnikului românesc[11]

În Moldova tactica pare a fi uşor diferită, cel puţin când vine vorba de articolele în limba română de pe sputnik.md. Marea lor majoritate, inclusiv cele mai vizitate sunt despre teme moldoveneşti locale sau naţionale. Despre legislaţie şi evenimente care au potenţialul să afecteze direct viaţa cititorilor cum ar fi condiţiile meteo, sărbătorile creştine din acea lună sau schimbări ale codului rutier. Acoperă subiecte tulburătoare cum ar fi accidente sau crime. Sunt într-adevăr încadrate într-un narativ conservator. Preoţi sunt invitaţi să vorbească despre teme curente (corupţie sau economie), imigranţii sunt priviţi cu suspiciune (în ciuda numărului lor mic în Moldova) şi articolele privind minorităţile sexuale sunt de-a dreptul ostile. Aceasta conincide cu imaginea şi narativul general al Kremlinului de apărător ar valorilor tradiţionale, dar nu îi este exclusivă.

Articolele ce promovează narativul Kremlinului nu ocupă un loc de prim plan. Sputnik Moldova nu se comportă ca o publicaţie de nişă care are ca scop promovarea unui narativ sau amplificarea unor mesaje. Ea nu este o publicaţie de nişă în Moldova. Este un site de ştiri conservator, ce ajunge la o audienţă semnificativă şi oferă diferite emisiuni şi formaturi prin care să se consume informaţia. Se axează pe acoperirea subiectelor de interes public din Republica Moldova, însă pe fundal împinge informaţii pozitive despre Rusia, promovează beneficiile economice şi sociale ce le-ar aduce o cooperare mai strânsă, promovează Uniunea Eurasiatică, apără regium de la Kremlin faţă de critici şi atacă occidentul. Sputnik este bine foarte bine împământenit în spaţiul mediatic moldovean şi este evident că beneficiază de investiţii substanţiale, relativ la mărimea Moldovei. Ca mijloc de propagandă, este greu de imaginat o poziţie mult mai convenabilă în care s-ar putea afla.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: