Lipsa reglementării gajului permite escrocheriile bancare

Lipsa unui registru unic al gajului creează mai multe riscuri pentru creditare FOTO: Adevărul

Creditele neperformante din Chişinău sunt generate de gajarea unor bunuri furate, sechestrate sau care au mai fost oferite drept garanţie sau lăsarea în gaj a unuia şi aceluiaşi bun de către mai multe persoane pentru a obţine bani de la mai multe bănci. Experţii susţin că în acest sens este necesar un registru unic al gajului care să conţină informaţie veridică şi centralizată.

Despre importanţa gajului a vorbit în cadrul şedinţei speciale a Parlamentului deputatul liberal Veaceslav Untilă care a atenţionat asupra faptului că modificarea legislaţiei în 2008 prin care tăinuirea gajului nu mai este pedepsită penal ar fi avut un rol în declanşarea fraudelor din sistemul bancar. Directotrul CNA, Viorel Chetraru, i-a spus atunci deputatului că această prevedere reprezintă un impediment în pedepsirea celor care profită de aceasta, dar şi de neclarităţile din legislaţie privind gajul care duc la majorarea creditelor neperformante din bănci.

Banca Mondială cere un registru unic

Şi experţii economici susţin că pentru a evita cazurile cânt gajul este tăinuit sau este utilizat pentru a obţine bani ilicit de la mai multe bănci concomitent este necesar crearea unui sistem unic de date. Şi Banca Mondială a recomandat la începutul acestui an finalizarea modernizării Registrului unificat al gajului, implementarea prevederilor Legii gajului din 2014, care unifică crearea drepturilor de garantare asupra bunurilor mobile în cadrul unui singur registru.

Astfel, Ministerul Justiţiei a prezentat la începutul acestui an un proiecte de Hotărâre prin care urma să fie creat Registrul garanţiilor reale mobiliare care urma să conţină un sitem centralizat unic cu informaţii din mai multe sisteme de baze de date, cum ar fi deţinătorii de valori mobiliare, prorpietăţii intelectuale şi registrul gajului. Documentul prevedea acces gratuit la informaţia din registru pentru autorităţile publice, instanţele judecătoreşti, executorii judecătoreşti, administratorii autorizaţi, organele de urmărire penală şi organele fiscale.

Iniţiativa Ministerului Justiţiei

Totodată, accesul nesancţionat la datele din registru, deteriorarea, falsificarea, nimicirea informaţiei urma să fie sancţionată. Potrivit proiectului, avizele de executare a gajului şi cele de radiere se vor înscrie în aceeaşi bază de date, în care a fost înscris avizul de înregistrare a gajului.
În opinia Ministerului Justiţiei, Registrul garanţiilor reale mobiliare va fi unica sursă oficială de informare privind drepturile de garanţie înregistrate asupra bunurilor mobile, care, fiind un registru public, va spori credibilitatea debitorilor şi siguranţa creditorilor.

Totuşi, „entuziasmul” Ministerului Justiţiei nu a fost împărtăşit şi de  Camera de Comerţ Americană de la Chişinău (AmCham Moldova) care la puţin timp după prezentarea proiectului pentru consultări a venit cu mai multe recomandări pentur îmbunătăţirea iniţiativei. Astfel, americanii susţin că se atestă confundarea noţiunilor Registrul garanţiilor cu platforma pe care se ţine acesta. „Proiectul trebuie să prevadă că Registrul garanţiilor reale mobiliare se creează prin reorganizarea Registrului gajului bunurilor mobile. Începând cu 2002 au existat mai multe actualizări în soft-ul Registrului gajului bunurilor mobile, însă aceasta nu a necesitat o modificare a Legii sau a Hotărârii de Guvern, deoarece registrul avea aceeaşi denumire şi îndeplinea aceeaşi funcţie”, susţin reprezentanţii AmCham Moldova.

Americanii, despre riscurile noilor prevederi 

Potrivit recomandărilor prezentate, informaţia privind gajurile mobiliare existente trebuie să se cuprindă într-un singur registru, după intrarea în vigoare a proiectului Ministerului Justiţiei. Astfel, AmCham Moldova precizează că existenţa unor registre paralele, ţinute de diferite persoane, şi care se caută prin proceduri diferite, este incertă. „Anticipăm o serie de litigii în care terţii vor susţine că sunt de bună-credinţă întrucât au căutat prin intermediul interfeţei web, dar nu au căutat în „vechile” registre”, se arată în adresarea experţilor americani.

Companiile de leasing şi microfinanţare, fără acces la registru

Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane au mai opinat că achitrarea plăţilor prin intermediul sistemului electronic pentru a beneficia de datele din acest registru reprezintă o restrictivitate, iar cercul de operatori care poate introduce date despre gaj sau iradia informaţii este unul foarte restrâns. „Dat fiind faptul că organizaţiile de microfinanţare şi companiile de leasing sunt participanţi activi ai pieţei de creditare, considerăm necesar de a oferi posibilitatea şi acestor categorii de persoane de a primi autorizaţie în vederea desfăşurării activităţii de operator al Registrului garanţiilor”, se menţionează în comunicat.

Experţii mai spun că este necesar de a permite băncilor comerciale, organizaţiilor de microfinanţare şi companiilor de leasing de a înregistra, modifica sau radia garanţiile în care au concomitent calitatea de debitor sau creditor al creanţei garantate. Proiectul de Hotărâre prezentat de Ministerul Justiţiei nu a mai ajuns să fie examinat de miniştri.

Viorel Gârbu, expert economic:

Acest registru este foarte util, fiindcă economia se bazează pe creditare, iar creditele se bazează pe gaj. Lipsa unei informaţii clare şi complete în acest sens creează riscul ca o persoană să poată obţine bani de la mai multe instituţii financiare, gajând acelaşi bun. Este foarte necesar un sistem unic care să conţină informaţie centralizată pentru a evita situaţiile când persoanele care vor să obţină un credit trişează. Neclaritatea în acest domeniu şi lipsa informaţiilor veridice generează costuri pentru instituţiile financiare care se trezesc în mijlocul acestei capcane, iar crearea unui registru unic ar diminua aceste costuri şi ar aduce credibilitate în relaţiile dintre instituţiile de finanţare şi cei care contractează credite.