Expert-Grup: Deciziile privind repartizarea Fondului Rutier au caracter politic

Republica Moldova deţine o cotă impresionantă a fondului rutier în Bugetul de Stat, însă deciziile privind efectuarea anumitor lucrări au un caracter politic şi nu vin în interesul cetăţenilor, se arată într-un studiu realizat de Centrul Analitic „Expert-Grup”.

Potrivit experţilor, în ultimii doi ani, sumele destinate întreţinerii drumurilor au înregistrat o creştere semnificativă, de la 1,033 miliarde în 2012 la 1,366 miliarde în 2014. De asemenea, Republica Moldova înregistrează o cotă impresionantă a Fondului Rutier în Bugetul de Stat şi în PIB. „O creştere atât de rapidă a Fondului Rutier a devenit o provocare pentru utilizarea eficientă a resurselor, ridicând probleme privind capacitatea instituţională, dar şi cea a pieţei de a face faţă acestei creşteri rapide, mai ales în condiţiile unei lipse de transparenţă, planificare defectuoasă şi decizii arbitrare care au loc în Fondul Rutier”, se spune în analiza publicată de „Expert-Grup”. 

Principalele probleme ce ţin de activitatea Fondului Rutier sunt legate de planificarea defectuoasă a veniturilor, ceea ce duce la neîncasarea a cel puţin 4 milioane de lei anual. De asemenea, deciziile de efectuare a lucrărilor au mai degrabă un caracter politic decât să reflecte interesul cetăţenilor. Experţii mai susţin că lipsa de transparenţă a activităţii Fondului Rutier ar putea semifica achiziţii cu grave probleme la capitolul concurenţă, eficienţă, dar şi calitatea lucrărilor efectuate.

„La studierea contractelor de lucrări finanţate din Fondul Rutier, am descoperit că pentru o bună parte dintre acestea, au fost semnate acorduri de majorare a sumelor contractelor până la 29% faţă de suma iniţială, cu mici excepţii, termenul de executare al lucrărilor a fost modificat de la 5 luni la 17 luni mai mult faţă de perioada de executare iniţial stabilită, iar termenul de garanţie micşorat comparativ cu termen minim prevăzut în documente de licitaţie: de la 3 ani – la 6 luni; de la 5-6 ani la 1 an”, au argumentat autorii studiului.  

În acest condiţii, studiul concluzionează că existenţa Fondului Rutier, în forma sa actuală, nu este necesară, iar finanţarea sectorului de drumuri şi a mentenanţei poate avea loc în cadrul aranjamentelor bugetării pe programe.

Procesul de alocare a banilor pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinerea drumurilor din regiuni, este şi el unul neclar. Astfel, din cele 400 milioane de lei dedicaţi drumurilor locale, cele mai mari alocaţii au revenit localităţilor din raioanele Străşeni (7,4%), Hînceşti (5,3%), Soroca (5,2%), Ialoveni (4,9%), Călăraşi (4,3%) şi Cimişlia (4,3%), iar pentru cele 140 localităţi beneficiare de mijloace, din cele 6 raioane au fost alocate circa 31% din suma totală a mijloacelor Fondului Rutier. 

Ponderea valorii Fondului Rutier în Bugetul de Stat este de 5,5%, iar în PIB – de 1,2%.