Cum arată cartea de vizită a Republicii Moldova: Plantaţii viticole bătrâne şi fabrici învechite

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Noul embargo impus de Rusia la exportul de vinuri moldoveneşti a scos în evidenţă nu doar dependenţa de această piaţă, dar şi faptul că ramura vitivinicolă a ţării noastre rămâne în urma tendinţelor mondiale, arată Studiul de analiză al industriei vinicole din Republica Moldova (2008-2012), realizat de Business Intelligent Service pentru proiectul CEED II

Industria vinicolă este cartea de vizită a Republicii Moldova. Cel puţin aşa afirmă la tot pasul autorităţile şi aşa crede cea mai mare parte a populaţiei ţării. Cu ce altceva ne putem mândri dacă nu cu beciurile de la Cricova, Purcari, Mileştii Mici sau Brăneşti, dar şi cu vinurile depozitate acolo. Un recent studiu realizat de experţi de la Business Intelligent Service arată însă o altă realitate a mândriei noastre.

Plantaţii bătrâne şi recolte mici

„După embargoul rusesc din 2006, ponderea industriei vinicole la formarea PIB-ului s-a redus de la 9% la 2,3%. Cu toate acestea, sectorul vitivinicol rămâne de o importanţă strategică pentru economia naţională. Producătorii de vin generează 7,2% din exporturi şi 6,1% din producţia industrială, iar viticultorii contribuie cu 14,4% din totalul producţiei agricole“, constată autorii Studiului de analiză al industriei vinicole din Republica Moldova (2008-2012).

Situaţia din acest sector însă nu este deloc roză. „Deşi la nivel european Republica Moldova se clasează pe locul şase după suprafaţa plantaţiilor de viţă de vie, doar jumătate din acestea sunt productive, iar 40% sunt plantaţii care îşi epuizează treptat potenţialul de producţie“, menţionează autorii studiului.

Potrivit experţilor, o altă problemă e faptul că mai bine de 75% din plantaţiile de viţă de vie se află în sectorul individual, adică pe loturi mici şi răzleţe, ceea ce înseamnă că unităţile comerciale de producere a vinului nu au o posibilitate reală de a controla şi influenţa potenţialul viticol al ţării.

Totodată, autorii susţin că suprafaţa viilor este în descreştere, iar recolta medie la hectar este una dintre cele mai scăzute din Europa, de 4,6 tone la hectar - de trei ori mai mică decât în Germania şi de două ori mai mică decât în Italia şi Franţa. O consolare ar fi că strângem recolte ceva mai mari ca în Bulgaria şi Portugalia.

Vinării sărace şi utilaje vechi

O altă deficienţă este starea financiară a vinăriilor, numărul cărora s-a redus cu 60 de unităţi după embargoul rus din 2006. În anul 2011, vânzările medii ale unei vinării erau de numai 16,5 milioane de lei. În pofida unei marje înalte a profitului brut (de 26,7%), întreprinderile vinicole se confruntă cu o rată scăzută a lichidităţii, o pondere mare a creanţelor (care sunt recuperate lent în raport cu vânzările), dar şi cu un grad de 70% de uzură a activelor. Ultima cifră denotă că o bună parte din vinării au echipament învechit şi necompetitiv, având nevoie de investiţii masive.

Vindem mult, dar ieftin

Criza economică din 2008-2009 n-a fost un factor ce a favorizat dezvoltarea ramurii. Totuşi, în perioada 2008-2012 exporturile de vin moldovenesc au crescut atât sub aspect cantitativ, cât şi valoric. În 2012, exporturile au ajuns la 13,45 milioane de decalitri, în valoare de 156,1 milioane de dolari, acesta fiind nivelul maxim, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, din ultimii cinci ani. Creşterea se datorează, în special, majorării de circa două ori a livrărilor de vinuri în vrac, se menţionează în studiu.

Dacă în 2008, circa 60% din producţia alcoolică exportată au fost vinuri  îmbuteliate, iar 37% - vinuri în vrac, apoi în 2012 situaţia s-a inversat: 39% din exporturi au fost vin îmbuteliat, iar 59% - vin în vrac, arată studiul.

Experţii de la Business Intelligent Service mai constată că, deşi pe piaţa mondială s-a atestat o tendinţă constantă de creştere a preţurilor, vinurile moldoveneşti s-au ieftinit cu 22% în ultimii cinci ani.

Cota UE a rămas constantă

CSI continuă să fie de departe principala destinaţie a exporturilor moldoveneşti de vinuri, chiar dacă în ultimii cinci ani cota livrărilor în ţările comunităţii s-a redus de la 85,5% la 73%, ca volum, şi de la 82% la 72%, ca valoare. Totodată, au crescut exporturile pe alte pieţe. Din studiu rezultă că în timp ce cota statelor UE a stagnat la 15% din totalul exporturilor, cea a restului lumii (fără CSI şi UE) s-a majorat de la 2% la 13% în perioada 2008-2012.

Potenţial nevalorificat

În pofida acestor probleme, industria vinicolă din Moldova are o serie de avantaje competitive faţă de alţi concurenţi. Printre acestea se numără condiţiile climaterice şi specificul solurilor, care sunt ideale pentru cultivarea şi creşterea celor mai nobile soiuri de viţă de vie, precum şi costul relativ mic al materiei prime. Suntem avantajaţi şi de faptul că dispunem de soiuri autohtone (10%), precum şi aromate (36%), un indicator că ţara noastră poate ieşi pe pieţele externe cu vinuri exclusive sau cu vinuri aromate a căror popularitate este în creştere. Să nu uităm şi de faptul că avem o tradiţie de veacuri de a cultiva viţa de vie şi a produce vin şi o aşezare geografică favorabilă. 

Cinci lucruri mai puţin cunoscute despre industria vinicolă din Moldova

  • 4 ani la rând compania Suvorov-Vin este cel mai mare exportator de vinuri îmbuteliate din Moldova. Principala destinaţie este Rusia.
  • 10% - este cota vinurilor de calitate în totalul livrărilor de vinuri moldoveneşti peste hotare.
  • Belarus a fost în 2012 principala piaţă de desfacere a vinului moldovenesc, cu 31,4% din toată canitatea.
  • 1,16 dolari este preţul mediu al unui litru de vin exportat în 2012. Cele mai scumpe sunt vinurile rose – 2,84 de dolari per litru.
  • 1,2% - cota Republicii Moldova în comerţul mondial de vinuri. Tendinţa este de restrângere a cotei ţării noastre.
Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite