Kremlinul considerat vinovat de violenţele de la Moscova

Proteste naţionaliste la Moscova

De circa două săptămâni capitala Rusiei, dar şi alte oraşe ruseşti au devenit arena unor ciocniri violente dintre grupări naţionaliste şi forţele de ordine.

Manifestaţiile au pornit de la moartea unui suporter al echipei Spartak Moscova, împuşcat la şase decembrie în urma unei altercaţii cu un grup de şase ceceni. În seara aceleaşi zile, cinci din cei şase ceceni reţinuţi de forţele de ordine au fost eliberaţi de anchetatori, ceea ce a generat furia fanilor echpei Spartak Moscova. Aceştia au ieşit la proteste, blocând una din principalele artere ale capitalei ruse.

„Rusia pentru ruşi,
Moscova pentru moscoviţi"

La 11 decembrie, după ceremonia de înmormântare a suporterului ucis, mii de tineri au protestat în piaţa Manejului (centrul istoric al Moscovei în imediata apropiere de Kremlin şi Piaţa Roşie), scandând lozinci naţionaliste, precum „Rusia pentru ruşi, Moscova pentru moscoviţi", „Ajunge! Cât se mai poate să plătim tribut Kaukazului" etc. Au urmat o serie de confruntări cu forţele de ordine şi cu persoane ce păreau a fi de origine din Kaukaz. Totodată, au fost distruse zeci de buticuri şi magazine.

Chiar dacă despre pericolul unor proteste se ştia din timp, forţele de ordine nu au intervenit imediat pentru a bloca violenţele. În următoarele zile protestele tinerilor s-au extins şi în alte oraşe, dar nu au avut amploare ca la Moscova.
În acelaşi timp la finele săptămânii trecute pentru a preveni noi violenţe, forţele de ordine au reţinut în Moscova şi suburbii, mai mult de o mie de persoane, în mare lor majoritate elevi de licee. „Mulţi din ei aveau asupra sa cuţite, sau arme pneumatice", a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei moscovite Viktor Birioukov, citat de agenţia RIA Novosti. Totodată măsuri speciale de siguranţă au fost luate şi în ziua de duminică, când trupele speciale patrulau toate zonele sensibile, precum metro-ul, gările, pieţele de mărfuri, unde lucrează în special cetăţeni străini, din statele CSI, sau Asia.

Autorităţile speriate
de amploarea manifestaţiilor

Ilya Barabanov, redactor-şef adujunct al publicaţiei New Times a declarat pentru „Adevărul" că forţele de ordine arestează pe oricare persoană ce li se pare suspectă.
Totodată el vede în aceste manifestaţii şi un protest al societăţii civile, revoltate de corupţia totală ce a cuprins administraţia de stat. „Când lumea vede cum criminalii sunt eliberaţi fără anchetă, după ce a venit cineva cu desaga cu bani, e clar că nu se mai putea de răbdat", a declarat pentru Adevărul ziaristul de la Moscova.
Potrivit lui Iliya Barabanov, autorităţile sunt speriate de aceste evenimente, care au demonstrat că situaţia din ţară nu este ţinută sub control şi că se poate declanşa o reacţie în lanţ care ar putea duce la extinderea mişcărilor separatiste din regiunile de la periferia Rusiei.

Un sondaj realizat în rândul locuitorilor din Moscova a arătat că 69% că manifestaţiile s-ar putea repeta. Totodată, doar 15% din respondenţi cred că violenţele s-au declanşat ca urmare a uciderii suporterului, în timp ce 18% consideră că acestea sunt rezultatul unor provocaţii.

Separatismul rusesc

Sociologul Aleksandr Tarasov, într-un interviu pentru postul de radio „Svoboda" spune că autorităţile ştiau cu patru zile înainte, că la 11 decembrie, va avea loc un miting pe piaţa Manejului al suporterilor echipei Spartak, dar nu au adoptat măsuri speciale. „Dacă autorităţile nu doreau să aibă loc proteste, atunci încolo nu trecea nimeni de cordoanele poliţiei", afirmă Tarasov.
Sociologul susţine că în spatele acestor manifestaţii stau forţe apropiate de administraţia de la Kremlin, nu întâmplător şi în trecut mişcarea pro-kremlin „Nashi" (Ai noştri) a folosit grupările de suporteri cu scopul de a distruge oficiile unor partide de opoziţie. „În rândul manifestanţilor s-au făcut observaţi conducători ai unor organizaţii pro-kremlin, dar şi de extremă dreaptă şi nicidecum lideri ai galeriilor de suporteri ale echipelor de fotbal", susţine Aleksandr Tarasov.

Pe de altă parte Aleksandr Markedonov, cercetător la Centrul de cercetări strategice şi internaţionale vede în aceste manifestaţii naţionaliste o mişcare separatistă rusească, prin care se doreşte crearea unui stat mononaţional, fără caucazieni şi alte etnii neruse. „Evenimentele au demonstrat că în prezent în Rusia are loc constituirea unei noi forţe social-politice. Această forţă poate fi numită „separatismul rusesc", afirmă într-un comentariu pentru portalul www.politicom.ru expertul rus.