IDIS Viitorul: Reglementările politice ale conflictului transnistrean rămân neclare şi după 25 de ani

IDIS Viitorul: Reglementările politice ale
conflictului transnistrean rămân neclare şi după 25 de ani

FOTO Arhivă

După peste 25 de ani de negocieri, reglementările politice ale conflictului transnistrean rămân neclare. În ultimii ani se negociază şi se discută problemele care nu se referă la statutul regiunii şi la prezenţa ilegală a armatei ruse, or, anume aceste probleme sunt cheie pentru Chişinău în soluţionarea problematicii transnistrene.

Ştiri pe aceeaşi temă

Inconsecvenţa Chişinăului şi lipsa de pârghii în a forţa Rusia să-şi retragă contingentul militar de pe teritoriul ţării au dus la „localizarea” procesului de reglementare. Pentru a ieşi din acest „coş vicios”, Chişinăul trebuie să găsească soluţii de a pune pe masa de discuţii în formatul oficial „5+2” problemele legate de statut şi armată, dar şi cele referitoare la drepturile omului. Concluzia a fost exprimată în cadrul evenimentului de prezentare a trei studii privind problematica transnistreană, de către IDIS Viitorul, astăzi, 12 iulie, transmite IPN.
 
Potrivit expertului IDIS Viitorul şi autorul studiului: „Evaluarea diacronică a documentelor semnate de Chişinău în procesul de reglementare a problematicii transnistrene”, Igor Tabârţă, cel mai răsunător succes obţinut de Moldova în negocierea subiectului prezenţei armatei ruse pe teritoriul său a fost în cadrul negocierilor privind FACE. La Summitul OSCE din noiembrie 1999 de la Istanbul, Rusia s-a angajat să-şi retragă forţele militare din stânga Nistrului. Însă, din păcate, Federaţia Rusă nu şi-a îndeplinit angajamentele luate la Istanbul şi, ulterior, la Porto, iar, după 2003, nu a dorit să mai discute acest subiect cu Republica Moldova. Astfel, Moscova încalcă premeditat acordurile internaţionale.
 
Referindu-se la studiul: „Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educaţie”, Igor Tabârţă, susţine că decizia protocolară referitoare la asigurarea funcţionării şcolilor moldoveneşti cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană este implementă parţial. Reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului au opinii diferite asupra implementării acestui protocol. Experţii constată că sunt implementate punctele referitoare la termenul contractului de locaţiune şi privind suma plătită pentru arendă. Doar implementarea acestor puncte este confirmată de ambele părţi.
 
Potrivit expertului, nu este clar cum se îndeplineşte punctul unu al protocolului – referitor la serviciile comunale, iar pe restul punctelor din decizia protocolară între Chişinău şi Tiraspol există divergenţe. Punctele cinci şi şase sunt interpretate diferit de părţi. Chişinăul îşi doreşte o liberă circulaţie a persoanelor şi transportarea materialului didactic şi a celor necesare pentru a asigura procesul de învăţământ fără niciun fel de control şi bariere din partea organelor administraţiei nerecunoscute din stânga Nistrului. Tiraspolul condiţionează libera circulaţie şi transportarea  materialelor cu informarea prealabilă. Totodată, Chişinăul îşi îndeplineşte angajamentele luate odată cu semnarea protocolului cu privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană. Astfel, până la 25 iunie au fost aplicate apostile pe 87 de diplome.
 
Igor Munteanu, director IDIS Viitorul şi autorul studiului: „Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomaţie şi insurgenţă”, concluzionează că Rusia joacă un rol major în blocarea procesului de reglementare şi negocieri, acţionând nu ca un mediator clasic, distanţat în mod egal de poziţiile părţilor, ci ca un actor în negocieri pentru apărarea propriilor interese. Moscova şi-ar dori să pună capăt existenţei republicii secesioniste în forma actuală, însă doar dacă protejatul său va obţine influenţă decisivă asupra afacerilor noilor state reintegrate. Rusia îşi doreşte să rămână principalul garant al reglementării, inclusiv ca măsură de securizare a statelor reunificate, sub presiunea brokerilor externi, afirmă studiul.
 
citeste totul despre: