„Doina îmi spunea mereu că în toate secolele au existat jertfe“. Ce își amintesc apropiații despre Ion și Doina Aldea Teodorovici

La aproape 20 de ani de la trecerea în neființă a Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici, cei doi artişti vor fi comemoraţi în acest an în întreaga ţară, printr-un şir de acţiuni organizate de Ministerul Culturii. „A venit și rândul lor", spune cu mândrie mama Doinei, Eugenia Marin, care este în toiul pregătirilor.

Reprezentanţii Ministerului Culturii ne-au declarat că programul dedicat Anului Ion şi Doina Aldea Teodorovici este în elaborare. Cel mai probabil, vom avea parte de un concert, o expoziţie de fotografii, va apărea o carte şi va fi lansat un film documentar despre viaţa de glorie a artiştilor. Organizatorii sunt ajutaţi până în cele mai mici detalii de mama interpretei, precum şi de fiul acestora, Cristofor, cei care anual organizează un festival în memoria celor dragi.

„Nu mi-aş închipui o zi fără ca să fac ceva pentru Doina şi Ion. De 20 de ani, asta e viaţa mea. Le simt prezenţa şi îi aştept până azi. De Crăciun am fost la cimitir să le duc un brăduţ şi am fost atât de impresionată să văd că pe mormântul lor deja erau crenguţe împodobite", povesteşte Eugenia Marin. Tristă, dar şi fericită de triumful fiicei sale, mama cântăreţei mărturiseşte că se simte împăcată. „Ei doi au trăit foarte puţin, dar în acelaşi timp foarte mult. Nu i-a speriat moartea, nici avertizările pe care le primeau zi şi noapte. Doina mereu îmi spunea că în toate secolele au existat jertfe. Şi dacă Dumnezeu i-a ales pe ei, înseamnă că aşa trebuie să fie", adaugă Eugenia Marin, pentru care anul copiilor ei a început deja.

AM PIERDUT DOI PROFESIONIŞTI
„Am aflat de această hotărâre a Guvernului la gala laureaţilor festivalului «Două inimi gemene», din noiembrie. În câteva clipe, s-au şters parcă toate emoţiile şi bucuriile spectacolului şi a rămas una cea mai mare, că în sfârşit, a venit şi anul lor. Ne pregătim de concertul din 7 aprilie, de ziua lui Ion, totodată Cristi, alături de câţiva interpreţi, va pleca în curând în America, unde va susţine un spectacol în memoria părinţilor", împărtăşeşte mama Doinei.La fel de vie este amintirea celor doi soţi şi pentru Anastasia Lazariuc, care s-a lansat cu piesele lui Ion Aldea Teodorovici, „Seară albastră" sau „Până la lacrimi mi-e dragă viaţa". Artista stabilită la Bucureşti ne-a mărturisit că îi este greu să vorbească în câteva fraze despre rolul cuplului plecat la ceruri acum aproape 20 de ani.

„Noi ne-am lansat reciproc. Ion mi-a încredinţat mie piesele sale, iar, cu puţin timp înainte de a muri mi-a spus că mai avea câteva melodii pe care dorea ca să le cânt. Am fost colegi, dar şi amici foarte buni. Petreceam mult timp împreună cu ei, aveam copii de-o seamă. Ne povesteam lucruri fireşti, despre cum cresc copiii, despre bucuriile şi necazurile zilnice. Le duc lipsa atât în calitate de profesionişti, precum şi de prieteni de suflet", a povestit Anastasia Lazariuc. După fiecare concert la Chişinău, solista merge la cimitir să le ducă flori, în semn de recunoştinţă. „Am aflat de moartea lor chiar în timpul unui concert. Mi-a fost aproape imposibil să fac faţă mai departe interpretării", mai spune Anastasia Lazariuc.

Poetul Ion Hadârcă, la fel, îşi aduce aminte mereu de Doina şi Ion, pe care i-a cunoscut de aproape. „Mi-au fost prieteni de familie, dar şi de creaţie. Le-am admirat traiectoria. Nu au avut un destin uşor, dar l-au dus cu demnitate. Erau doi oameni sinceri, sufletişti şi glumeţi. Şi culţi, înainte de toate. Regret din tot sufletul că nu am mai putut bucura de ei", rememorează Ion Hadârcă. Aflat în 1992, an în care au murit Ion şi Doina Aldea Teodorovici, în funcţia de vicepreşedintele al Parlamentului Republicii Moldova, poetul şi politicianul a fost responsabil de ceremonia funerară a prietenilor săi. „Din păcate, am aflat printre primii de cumplita tragedie. Am luat legătura cu autorităţile de la Bucureşti, dar în acelaşi timp am încercat să facem tot posibilul ca să o salvăm pe Doina, care mai era în viaţă. Înmormântarea lor m-a marcat foarte mult", pomeneşte Ion Hadârcă.

UN MODEL ÎN MUZICĂ
Compozitorul basarabean Anatol Chiriac recunoaşte că Ion Aldea Teodorovici rămâne pentru el un model în muzică. Colegi la Conservator, artistul îşi aminteşte de vremurile în care mergeau împreună la ore, îşi ţineau pumnii la examene, iar la final, mergeau şi chefuiau la iarbă verde. „Era totul tineresc, era frumos. Recunosc că exista şi o mică întrecere între noi, însă i-am ştiut dintotdeauna valoarea lui Ion. Era un om care lucra la detalii, ceea ce nu mai face nimeni astăzi în muzică. Unora le vine muza din când în când, el era o sursă nesecată de inspiraţie", îl descrie Anatol Chiriac pe Ion. „Lumea se întreabă de ce sună atât de perfect toate piesele lor. Asta pentru că erau lucrate în mici detalii, el vedea totul în amănunte, ţintea spre desăvârşire. Până şi astăzi, când fac o piesă, îmi zic în sinea mea: oare cum ar fi procedat Ion?!", se întreabă retoric compozitorul Anatol Chiriac.

Accident sau crimă?
În noaptea dintre 29 și 30 octombrie 1992, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localităţii Coșereni, la 49 kilometri de București. În mașină se aflau patru persoane, însă șoferul și însoţitorul au scăpat fără nicio zgârietură, în timp ce Doina și Ion au fost striviţi între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Până astăzi există versiuni potrivit cărora moartea celor doi nu a fost un cumplit accident, ci o crimă organizată de către forţele deranjate de românismul militant al acestora.