Avocatura, refugiu pentru judecătorii compromişi
0
Magistraţii demişi pentru încălcări sau care, din aceleaşi motive, au fost nevoiţi să-şi depună mandatul devin avocaţi. Chiar dacă le este refuzată licenţa din prima, mulţi o obţin prin judecată.
În ultimii ani, majoritatea judecătorilor care s-au compromis şi trebuie să plece din sistem îşi găsesc refugiu în avocatură. De cele mai multe ori, Uniunea Avocaţilor refuză să le acorde licenţă, dar le-o oferă după ce foştii judecători câştigă în instanţă. La tranferarea acestora într-o altă breaslă a contribuit şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care, în multe cazuri, în loc să-i demită, le-a acceptat demisiile depuse din proprie iniţiativă.
Aureliu Colenco
Fostul preşedinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, a decis să se facă avocat după ce au fost desfiinţate instanţele specializate. Însă Comisia de Licenţiere a Uniunii Avocaţilor i-a respins cererea, la 17 septembrie 2012, argumentând că n-are o reputaţie ireproşabilă, iar comportamentul său şi activitatea în funcţie de judecător „sunt incompatibile cu normele Codului Deontologic al Avocatului“.
Uniunea Avocaţilor a fost informată că refuzul a fost atacat în instanţă de către Colenco, însă deocamdată nu a primit o citaţie pentru proces. Timp de o săptămână, n-am reuşit să-l găsim la telefon pe fostul magistrat pentru comentarii. Preşedintele Uniunii, Gheorghe Amihalachioaie, nu exclude că acesta va obţine câştig de cauză şi va primi licenţă de avocat, la fel cum s-a întâmplat şi cu alţi judecători.
Aureliu Colenco a ajuns de mai multe ori în atenţia Colegiului Disciplinar. Numele lui a apărut şi în litigiul legat de înstrăinarea Circului din Chişinău, legalitatea afacerii fiind verificată de Procuratura Anticorupţie. Printre ultimele decizii luate de Colenco şi care l-au determinat pe premierul Filat să vorbească despre „un nou atac raider“, a fost cea emisă în decembrie 2011 prin care Întreprinderea de Stat Registru a fost obligată să-i plătească firmei Intersoftcom 41 de milioane de dolari. Ulterior, Curtea Supremă de Justiţie a anulat hotărârea şi a remis dosarul la rejudecare.
Sergiu Crutco
Şi fostul judecător de instrucţie la Judecătoria Centru din Chişinău Sergiu Crutco, unul dintre magistraţii care în aprilie 2009 a eliberat mandate de arest în Comisariatul General de Poliţie, a solicitat licenţă de avocat. Pentru că i-a fost respinsă cererea, s-a plâns în instanţă şi a obţinut câştig de cauză. Sergiu Crutco susţine însă că nu practică avocatura: „Mi-am suspendat activitatea şi nu ştiu dacă o voi relua. Mă odihnesc“. Informaţia a fost confirmat şi de preşedintele Uniunii Avocaţilor.
Sergiu Crutco a fost numit judecător în 2007, iar în 2010 Consiliul Superior al Magistraturii i-a respins cererea de a-l confirma în funcţie până la pensionare după limita de vârstă, invocând faptul că a încălcat grav Constituţia şi Codul de Procedură Penală atunci când a judecat mai mulţi participanţi la protestele din 7 aprilie în Comisariatul General de Poliţie.
Mihai Drosu
Un alt judecător de instrucţie rămas fără funcţie după 7 aprilie 2009, Mihai Drosu, a avut mai puţin noroc. Prin hotărârea din 12 ianuarie 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să-l propună în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, invocând mai multe abateri disciplinare, inclusiv faptul că a eliberat 15 mandate de arest în aprilie 2009 în sediul Comisariatului General de Poliţie. A doua zi, Mihai Drosu a depus cerere de demisie, iar preşedintele interimar al ţării Mihai Ghimpu i-a acceptat-o.
Ulterior, la 16 decembrie 2010, Curtea de Apel Chişinău a invocat această hotărâre a CSM când a dat câştig de cauză Baroului Avocaţilor, care a refuzat să-i elibereze licenţă lui Mihai Drosu. Instanţa a indicat că „admiterea în profesia de avocat ar afecta grav imaginea publică a întregului corp de avocaţi, fapt ce nu este permis de preambulul deontologic al avocaţilor din Republica Moldova, deoarece, activând în calitate de judecător, a comis numeroase încălcări grave ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului“.
Mihai Drosu a declarat atunci că hotărârea CSM a fost luată cu depăşirea vădită a atribuţiilor şi că el nici nu bănuia că aceasta îl va împiedica să obţină licenţă de avocat, de aceea nu a contestat-o imediat. Fostul magistrat a cerut Curţii Supreme de Justiţie să anuleze hotărârea CSM, însă înalta instanţă a decis, în aprilie 2011, că termenul pentru contestare a expirat, aşa că a lăsat în vigoare decizia Curţii de Apel, care a devenit astfel irevocabilă.
Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Mihai Drosu a menţionat că nu renunţă şi că a depus o cerere la CEDO.
Igor Vornicescu
Magistratul Igor Vornicescu de la Judecătoria sectorului Râşcani din Capitală şi-a pierdut funcţia din cauza că a lipsit de la serviciu nemotivat timp de două săptămâni, în august 2012. Consiliul Superior al Magistraturii a ajuns la concluzia că certificatul medical pe care l-a prezentat Vornicescu, în care se spune că ar fi fost la tratament în oraşul Bender, era fals.
CSM a cerut să fie eliberat din funcţie. Totuşi, pentru că şi magistratul a depus cerere de demisie, CSM a acceptat-o, aşa că Vornicescu a părăsit sistemul judecătoresc onorabil. La mijlocul lunii noiembrie el a obţinut licenţă de avocat. Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, fostul magistrat a declarat că se pregăteşte să-şi înceapă activitatea de avocat.
Se caută vinovatul
În timp ce preşedintele Uniunii Avocaţilor, Gheorghe Amihalachioaie, spune că membrii Comisiei de Licenţiere nu ar acorda licenţe foştilor magistraţi cu probleme dacă n-ar fi obligaţi de instanţele de judecată, unul dintre membrii CSM, Dumitru Visterniceanu, are o altă părere. „Structurile în care merg să se angajeze foştii judecători nu sunt lipsite de dreptul de a aduna informaţii despre comportamentul persoanei la ultimul loc de muncă şi de a-şi motiva refuzul cum se cuvine“, comentează Dumitru Visterniceanu, judecător la Curtea Supremă detaşat la CSM.
Potrivit lui, instanţele de judecată nu ar obliga Comisia de Licenţiere să acorde licenţă dacă deciziile de respingere ar fi motivate temeinic. „Motivarea deciziei este veriga slabă a tututor litigiilor care ţin de eliberarea din funcţie din vina administraţiei. De cele mai multe ori, motivarea practic lipseşte. O astfel de scăpare îi este convenabilă celui căruia i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară, pentru că el câştigă apoi procesul în judecată“, explică Visterniceanu.
Pârghii există, dar nu sunt folosite
De cealaltă parte, Gheorghe Amihalachioaie afirmă că, dimpotrivă, instanţele nu-şi motivează hotărârile prin care obligă Uniunea Avocaţilor să elibereze licenţe. „Pot să vă arăt o decizie pronunţată în iunie 2012 de către Curtea de Apel Chişinău în privinţa admiterii în profesia de avocat a unei foste judecătoare din sectorul Râşcani. Ea a plecat din sistemul judecătoresc în 2002, după ce a comis abateri grave, şi până la 1 ianuarie 2012 presta servicii juridice pe bază de procură. Acum însă, când licenţa de avocat este obligatorie pentru a reprezenta o parte în proces, a depus cerere la noi. Curtea de Apel ne-a obligat să o primim, fără să spună niciun cuvânt despre abaterile disciplinare pentru care a fost scoasă din sistemul judecătoresc“, a precizat Amihalachioaie.
Avocatul Victor Panţîru spune că în realitate există pârghii pentru a nu-i admite în avocatură pe judecătorii care au avut un comportament necorespunzător, însă nu sunt aplicate în practică. „La noi se întâmplă aşa: fostul magistrat se duce la Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat, acolo primeşte refuz şi merge în judecată. Instanţa trebuie să se pronunţe pe marginea încălcărilor de procedură, şi nu pe fondul cauzei. Pentru că fondul cauzei îl decide Comisia de Licenţiere. Reiese că facem avocaţi cu ajutorul judecătorilor“, susţine apărătorul.
Ce prevede legislaţia
Articolul 10 din Legea cu privire la avocatură prevede că profesia de avocat poate fi exercitată de o persoană „care se bucură de o reputaţie ireproşabilă“. Potrivit documentului, o persoană care „a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public“ şi cea al cărui comportament sau activitate sunt incompatibile cu normele Codului deontologic al avocatului nu pot fi admise în avocatură.
Articolul a fost scris în cadrul proiectului „Contribuţia la sporirea transparenţei şi eficienţei activităţii CSM din Republica Moldova“, implementat de Centrul de Resurse Juridice şi finanţat de Fundaţia Soros-Moldova.
Se încarcă comentariile...
