Anatol Ţăranu: În Republica Moldova nu există identitate naţională

FOTO IPN

„Republica Moldova nu posedă identitate naţională, aceasta abia de se conturează. Aceasta a fost ştearsă, iar după război au fost rupte legăturile istorice. Asta încă odată vorbeşte în favoarea necesităţii de a examina la modul cel mai serios problema reintegrării în spaţiul istoric şi naţional şi reconectării la spiritul naţional”.

Declaraţiile aparţin doctorului în istorie, semnatar al Declaraţiei de Independenţă, Anatol Ţăranu, la dezbaterea publică: „Independenţia-30: Privire subiectivă asupra stării naţiunii”, organizată de Agenţia de presă IPN.

Potrivit lui Anatol Ţăranu, despre statul Republica Moldova se vorbeşte ca despre un stat care are instituţii slabe, care funcţionează nesatisfăcător şi care nu sunt capabile să garanteze propăşirea şi bunăstarea cetăţenilor săi. La 30 de ani de independenţă, istoria ţării vorbeşte în termeni destul de rezervaţi despre realizările acestui stat şi a oamenilor care locuiesc în acest stat.

Acesta a dat exemplul altor foste republici sovietice care au pornit pe calea independenţei, împreună cu Moldova, de la aceeaşi linie de start (republicile baltice), care au parcurs o cale deosebită de cea a Republicii Moldova, inclusiv din punctul de vedere al garantării drepturilor şi bunăstării cetăţenilor săi. De aici apare întrebarea, „de unde a apărut această diferenţă enormă care există dintre republicile sovietice care au pornit de la acelaşi nivel, dar au atins rezultate diferite?” Anatol Ţăranu nu crede că există răspunsuri univoce la această întrebare, dar, un răspuns care este la suprafaţă este evident. Potrivit lui, spre deosebire de republicile baltice, unde ceea ce se numeşte „naţiune” era o chestie închegată, existentă, cu elemente distincte, în Moldova acel lucru era lipsă şi lipseşte până în prezent.

Identitatea naţională în republicile baltice a dat consistenţă construcţiei statale, pe când în Republica Moldova, această identitate naţională este difuză, care, după părerea sa, ne-a jucat festa. În opinia sa, identitatea naţională într-un stat în dezvoltare este, de fapt, acel liant care face ca o comunitate să acţioneze coerent şi să fie capabilă să atingă scopuri comune printr-un efort conjugat. Lipsa acestui liant face ca naţiunea, comunitatea care se bate pentru un obiectiv major comun, să nu fie capabilă să atingă acest obiectiv, şi asta e problema Republicii Moldova.

Anatol Ţăranu susţine că votul în Parlament pentru Declaraţia de Independenţă se datora, în mare parte, unei sinergii care nu s-a creat în interiorul Parlamentului, dar a venit din exterior – Marea Adunare Naţională, care  simbolizat dorinţa oamenilor. În interiorul Republicii Moldova nu a existat o abordare univocă a ceea ce înseamnă independenţa Republicii Moldova. Independenţa a fost votată după ce s-au creat condiţiile din exterior.

Pentru ca statul Republica Moldova să existe, el minimum are nevoie de o elită politică responsabilă, consideră doctorul în istorie. Este vorba despre oamenii care nemijlocit mânuiesc instituţiile statului, statul fiind un instrument extrem de valoros şi eficient. În toate ţările Europei, unde au fost create state naţionale, identitatea naţională s-a consolidat datorită politicilor de stat direcţionate pe acest deziderat. Acest lucru rămâne valabil şi pentru Republica Moldova care este un stat tânăr şi la care identitatea naţională deocamdată abia se conturează.

Anatol Ţăranu a venit cu un mesaj către politicienii care pretind a fi elita politică. „Elita politică nu promovează politici care sunt rupte de realităţi, inclusiv de realităţile istorice. Încercarea de a folosi potenţialul instituţiilor de stat pentru a implementa, inclusiv în minţile oamenilor, lucruri care le sunt străine şi care nu corespund cu mersul firesc al istoriei sunt condamnate la insucces. Practic toate problemele cetăţenilor se datorează acestei elite politice imperfecte, care, de fapt, nici nu e elită politică în adevăratul sens al cuvântului, a spus Anatol Ţăranu.

Dezbaterea publică la tema „Independenţia-30: Privire subiectivă asupra stării naţiunii” este organizată de Agenţia de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.