Judeţul Vaslui, la mila Domnului: un spital la 125.000 de locuitori şi o biserică la 655 de locuitori. Peste 700 de şcoli şi-au pierdut personalitatea juridică

Vasluiul este unul dintre judeţele cu cele mai puţine unităţi sanitare din ţară, însă fruntaş la număr de lăcaşe de cult. Nu mai puţin de 125.000 de vasluieni sunt nevoiţi să împartă un singur spital, în timp ce o biserică este arondată la fiecare 655 de locuitori. În privinţa şcolilor, nu mai puţin de 151 de unităţi de învăţământ, au fost închise în judeţul Vaslui în perioada 2007 - 2012.

În prezent în judeţul Vaslui mai sunt funcţionale doar trei spitale generaliste: Spitalul Judeţean de Urgenţă, Spitalul Municipal Elena Beldiman Bârlad şi Spitalul Municipal Dimitrie Castroianu Huşi. Acestora i se mai adaugă şi Spitalul de Psihiatrie de la Murgeni. 

Reforma sanitară a făcut ca în ultimii ani să dispară spitalele mici, dar şi unul dintre spitalele orăşăneşti, cel de la Negreşti. Deşi deservea peste 40.000 de locuitori şi funcţiona într-o clădire nou construită, Spitalul Orăşănesc din Negreşti a fost închis în 2011, alături de alte 66 de unităţi sanitare din ţară, fiind considerat neperformant. Aceeaşi soartă a avut-o şi Spitalul de Cronici de la Tutova. La Negreşti, autorităţile locale s-au zbătut timp de trei ani de zile prin instanţele de judecată pentru a redeschide spitalul, iar după trei ani de zile, au reuşit. Acum însă oficialităţile se plâng că nu mai au bani pentru a repune pe roate spitalul închis pe nedrept. Clădirea s-a degradat pe parcursul celor patru ani, numai pentru reparaţiile curente fiind necesare peste 150.000 lei.

Spitalul din Negreşti, închis la 1 aprilie 2011

La Tutova, în prezent se încearcă transformarea fostului spital într-o secţie exterioară a Spitalului Municipal din Bârlad, însă costurile sunt uriaşe.

Reforma sanitară a lăsat fără spitale şi localităţile Codăeşti şi Băceşti. Aici funcţionau spitale mici, însă tot pe principiul neperformanţei au fost închise.

În aceste condiţii, cei 375.151de vasluieni (numărul populaţiei confirmat la ultimul recensământ) se "bat" pe 3 spitale atunci când au probleme cu sănătate. Iar în cazul în care cedează psihic au la dispoziţie spitalul de la Murgeni.

O biserică la 655 locuitori

Dacă la capitolul spitale, vasluienii au rămas doar cu trei unităţi sanitare generaliste, în privinţa lăcaşelor de cult locuitorii judeţului găsesc mult mai uşor un loc de rugăciune. 

Statisticile arată că în judeţul Vaslui sunt 572 de lăcaşe de cult, majoritatea (516) de rit ortodox.  

Potrivit reprezentnţilor Episcopiei Huşilor în judeţul Vaslui sunt 274 biserici parohiale, 179 biserici filiale, 19 capele parohiale, 9 capele de cimitir, 17 biserici la mănăstiri, 17 paraclise de mănăstiri, 14 mănăstiri şi 4 schituri. Marin Tudorică, secretarul eparhial al Episcopiei Huşilor nu a putut preciza câte dintre bisericile din judeţ s-au construit după Revoluţia din 1989. Raportând numărul lăcaşelor de cult la populaţia judeţului, constatăm că un lăcaş de cult revine la 655 locuitori. 

Biserica Sfânta Ecaterina Bârlad, unul din lăcaşele de cult nou construite în judeţ, unde printre icoane se regăseşte şi chipul primarului Constantin Constantinescu

151 de şcoli închise în 5 ani

Numărul bisericilor din judeţul Vaslui este apropiat de cel al şcolilor. Potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean, în judeţul Vaslui sunt 731 de unităţi de învăţământ, dintre care doar 150 mai au personalitate juridică. De-a lungul anilor, peste 600 de şcoli din judeţul Vaslui şi-au pierdut personalitatea juridică, iar câteva sute s-au închis pe fondul scăderii populaţiei şcolare. Numai în perioada 2007 -2012, în judeţul Vaslui au fost închise, 151 de unităţi de învăţământ, majoritatea grădiniţe şi şcoli I-IV din mediul rural. "Din 2012, de când sunt la Inspectoratul Şcolar, am reuăit redeschiderea a 10 şcolile închise în acea perioadă", a precizat Gabriela Plăcintă, inspectorul general al ISJ Vaslui.

Potrivit datelor centralizate de Institul Naţional de Statistică, în anii 90 în judeţul Vaslui erau peste 800 de şcoli cu personalitate juridică. Reforma din învăţământ a produs un adevărat  "cutremur" în 2005, când din 600 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, au mai rămas doar 168, iar un an mai târziu a scăzut la 118. 

Liderii de sindicat vasluieni spun că desfiinţarea şcolilor cu personalitate juridică a fost nu doar efectul scăderii populaţiei şcolare, ci mai degrabă dorinţa de a reduce costurile. Au dispărut sute de posturi de director, secretar etc, şcolile fără personalitate juridică fiind conduse de responsabili de structuri.

În ultimii 25 ani, în judeţul Vaslui numărul elevilor a scăzut cu peste 20.000 . Dacă în 1997, erau cuprinşi în unităţile de învăţământ aproape 95.000 de elevi, numărul acestora este de 73.000. De altfel, în anii 90, în mediul urban, în majoritatea şcolilor se învăţau în trei schimburi. În prezent, multe dintre ele învaţă într-un singur schimb sau cel mult două.

Dispariţia învăţământului profesional

Reforma din învăţământ de-a lungul anilor a dus la dispariţia învăţământului tehnologic. Tot din raţiuni economice, responsabilii din învăţământ au încurajat învăţământul teoretic, considerat mult mai ieftin, însă şi productiv de şomeri.

Atelierele şcolare vasluiene sunt slab dotate sau nefuncţionale

Potrivit statisticilor INS, în 1993, în judeţul Vaslui erau 175 de ateliere şcolare. În prezent au mai rămas sub 80, însă şi acestea slab dotate sau nefuncţionale. 

"Este trist ceea ce s-a întâmplat cu învăţământul profesional şi se datorează acelei politici a doamnei Ecaterina Andronescu de a desfiinţa şcolile de artă şi meserii. Ea le-a înfiinţat şi tot ea le-a desfiinţat. Prin închiderea acestor şcoli s-a distrus învaţamântul profesional. S-a încurajat învăţământul teoretic, pentru că este mai ieftin. La învăţământul tehnologic trebuie să ai atelerie scoale foarte bine dotate cu truse complete pentru fiecare elev. Eu nu ştiu, dacă în atelierele care mai sunt acum în şcoli avem câte o trusă, două complete pentru elevi. Ori, în astfel de condiţii nu poţi să faci învăţământ tehnologic. S-a încurajat de-a lungul anilor învăţământul teoretic pentru că era mai ieftin. S-au făcut economii de oriune, sub masca unor investiţii uriaşe, a se vedea Microsoft. Mulţi bani care s-au dus catre invenstiţii nu erau decât modalitati prin care partidele îşi finantau campaniile electrorale.", a declarat pentru Adevărul, Sorin Ţiplea, liderul Sindicatului Didactica Vaslui.