Turnu Severin: La Crivina, Dunărea spală un cimitir vechi de 1000 de ani

În prima zi de săpături pe șantierul arheologic de la Crivina, aparținând epocii bronzului, arheologii au descoperit și zeci de oseminte scoase la iveală de apele Dunării, acestea aparținând unor morminte ale anilor 1000 d.H.

Ieri, încă de la primele ore ale dimineții, șase muncitori plătiți cu ziua de către Muzeul Regiunii Porțile de Fier, sub îndrumarea directorului adjunct, Gabriel Crăciunescu, au reluat săpăturile pe șantierul arheologic de la Crivina, situat chiar pe malul Dunării. Primele săpături aici, au fost efectuate anul trecut, când, în urma unor zvonuri, cum că unii localnici, au găsit pe malul fluviului statuete și vase de lut, conducerea muzeului a hotărât deschiderea aici a unui șantier arheologic.

 „Un cetăţean de aici din Crivina, a găsit unele statuete şi vase de lut întregi, însă nu a vrut în ruptul capului să mi le arate sau să le dea muzeului. Doar a încercat să mi le descrie cum a putut el. Pot spune că nu am reuşitsă-mi fac o idee în privinţa lor”, a declarat Gabriel Crăciunescu.

Morminte spălate de Dunăre

Necropola ce datează din epoca bronzului, se află acum, pe o suprafaţă de 100 metrii pătraţi, sub apele Dunării. Pe mal a mai rămas de cercetat o suprafaţă de cel mult un hectar de teren. „Această aşeare a fost acoperită de apele Dunării odată cu construirea barajului Hidrocentralei Porţile de Fier II. În această zonă, malul este mai mult nisipos, iar atunci când apele cresc, sapă în mal şi totul se distruge. Anul trecut, aceste oase nu se vedeau. În doar un an de zile, Dunărea a rupt în jur de un metru din mal. Au ieşit la iveală oseminte, ce din primele cercetări reiese că avem în faţă unele morminte de inhumaţie, acestea datând din secolul al X – lea. Deci, peste necropola din epoca bronzului, avem o aşezare veche de 1.000 de ani”, susţine Crăciunescu. Acesta mai spune că, la primele săpături efectuate în vara lui 2008, arheologii severineni au descoperit aici două morminte din epoca bronzului în care morţii erau incineraţi, iar rămăşiţele depuse în urne funerare de pământ, lângă ele fiind puse diverse vase cu mâncare, băutură şi chiar obiecte personale.

Săpături sărăcăcioase

 Cea mai mare problemă cu care se confruntă arheologii, este cea a  banilor. Pentru acest an, din fondurile proprii ale muzeului, s-a putut rupe o sumă de 2.000 de lei, bani cu care vor fi plătiţi cei şase muncitori zilieri. „Nu am putut strânge decât 2.000 de lei. Bani vor fi daţi celor şase localnici care au acceptat să muncească aici până la sfârşitul acestei luni. Ne-a promis primarul comunei Burila mare că ne va da câţiva oameni de la ajutorul social, dar acum s-a răzgândit. Aşa că facem treaba cu ce avem. Noroc cu aceşti tineri”, declară total dezamăgit, Gabriel Crăciunescu.

Chiar dacă suma de bani este mică, arheologii speră ca în urma săpăturilor ce vor fi efectuate pe acest hectar de teren, să descopere noi şi interesante vestigii ale trecutului. „Sunt mai mult ca sigur că vom descoperi şi vatra acestei necropole. Ţinând cont că dunărea a acoperit cam 100 de metrii din această aşezare, iar în malul Dunării se află cimitirul, este clar că acum unde săpăm noi vom descoperi vatra necropolei. Este păcat însă că nu avem bani suficienţi pentru săpături mai ample. Dasr asta este. Vom acoperi totul cu pământ şi vom aştepta anii viitori pentru alte săpături”, mai declară Gabriel Crăciunescu.

Teama de devastatori

În ceea ce privește teama ca nu cumva șantierul să fie prădat de căutătorii de comori, Gabriel Crăciunescu nu-și face probleme. „În zonă sunt mai mulţi rromi, aşa că nu îmi fac probleme. Ei fiind foarte superstiţioşi, nu calcă  pe aici pe unde sunt morminte. Au venit anul trecut pe aici, şi când au văzut morţii descoperiţi, au luat-o la fugă şi au jurat că pe aici nu mai calcă. Cu toate acestea, pot veni pe aici şi persoane din alte părţi, şi care nu sunt superstiţioase. Acum nu avem ce face. Vom trăi şi vom vedea”, declară acesta.