Comorile ascunse ale Mehedinţiului. Celebra peşteră Izverna, moara din basme sau podul lui Dumnezeu

Comorile ascunse ale Mehedinţiului. Celebra peşteră Izverna, moara din basme sau podul lui Dumnezeu

Biserica din Nadanova, unde a fost ascuns chipul regelui Carol de comunişti FOTO Alexandra Georgescu

Vremea este încă bună pentru drumeţii. De regulă, suntem tentaţi să ne îndreptăm către cele mai populare destinaţii, însă există câteva localităţi, cum sunt cele din nordul Mehedinţiului, prea puţin cunoscute, unde nu veţi regreta dacă veţi ajunge.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Nordul judeţului Mehedinţi este o zonă pretabilă pentru turism de recreere, rural, pentru cicloturism, sporturi extreme precum off-roadul, enduro sau parapanta, dar şi pentru agroturism şi pentru exploatarea unor peşteri. Dincolo de mirajul legendelor care dăinuie în această zonă, turiştii vin aici atraşi de mireasma liliacului, dar şi pentru a admira celebrul Pod al lui Dumnezeu de la Ponoarele.

Principalele puncte de atracţie sunt comunele Ponoarele şi Izverna. Situată chiar la paralela 45 şi în apropierea meridianului 46, comuna Izverna, considerată „Sinaia Mehedinţiului“, se află la jumătatea distanţei dintre pol şi Ecuator. În vara aceasta, la Izverna, o asociaţie a pus bazele unui centru de resurse pentru patrimoniul imaterial, prin intermediul căruia localnicii să aibă acces la informaţii despre modalităţile prin care acest patrimoniu poate fi pus mai bine în valoare. Izverna este una dintre comunităţile ce aparţin unui areal etnografic special situat în munţii şi podişul judeţului Mehedinţi, cu o cultură tradiţională vie, care mai cuprinde comunele Podeni, Ponoarele, Cireşu, Obârşia Cloşani şi Godeanu.

CELEBRA PEŞTERĂ IZVERNA

Cine ajunge aici nu poate rata Peştera Izverna, care a devenit celebră şi căutată de străini, după ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secţiunea „Explorări ale secolului XX“ din serialul „Muzeul Smithsonian din Washington“.

Peştera Izverna este localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peşterii din Munţii Mehedinţi, la o altitudine de 390 m. Este o peşteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peştera Izverna este celebră şi pentru că are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România. Intervenţia savantului a sporit interesul pentru peşteră al aventurierilor, care sunt în căutarea comorilor despre care se vorbeşte în zonă.Legendele locului spun că Peştera Izverna ar găzdui un depozit de argint al Imperiului Austro-Ungar, ascuns din ordinul împărătesei austro-ungare Maria Tereza. De asemenea, în adâncurile din Peştera Izverna se spune că ar fi îngropat tezaurul Serbiei, când în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cei doi prinţi moştenitori, Milan şi Mihail Obrenovici, îşi disputau tronul. De altfel, Mehedinţiul se află pe harta căutătorilor de comori încă de pe vremea lui Ceauşescu, când se pare că şi Securitatea se implica în astfel de activităţi.

ULTIMUL ŢIGAN POTCOVAR AUTENTIC

Cine ajunge pe tărâmul de poveste de la Izverna află că, în această localitate din zona de munte a Mehedinţiului, trăieşte ultimul ţigan potcovar autentic din zonă, care încă lucrează după tehnici, aproape dispărute. Mai exact, când ajungi în centrul satului, undeva pe o uliţă la stânga găseşti căsuţa modestă a meşterului fierar şi în curtea căreia îşi are atelierul.

Gheorghe Bocea îi primeşte pe turişti în atelierul său cu mare bucurie şi nu pleacă fără un mic suvenir din partea acestuia. Tradiţia spune că potcoava poartă noroc, aşa că nea Gheorghe dăruieşte din toată inima acest simbol pe care îl făureşte cât ai clipi. În cămăruţa plină de unelte, meşterul este mândru de cuptorul său şi foalele acestuia vechi, tocmai din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

MOARA DIN BASME

Şi foarte aproape de Izverna, în satul Seliştea, există o moară de apă veche de peste trei secole, care încă mai macină grâu şi porumb. Moara de la Seliştea, parcă desprinsă dintr-un basm, este alimentată din pârâul Valea Verde, care adună toate apele de pe versanţii din zonă. Forţa apei învârte o roată, iar de aici mişcarea este transmisă înăuntru la angrenajul pietrelor de moară. 

În termeni tehnici, sistemul hidrotehnic al unei mori cu axul orizontal, aşa cum este cea de la Seliştea, este format dintr-o roată de mari dimensiuni fixată pe un ax orizontal care preia energia cinetică sub forma unui şoc hidraulic. Chiar dacă nu mai are mulţi clienţi, proprietarul acesteia este convins că în timp lumea se va reîntoarce la vechile obiceiuri mai sănătoase, la pâinea făcută din făina măcinată la moara lui, veche de peste 300 de ani.

UNDE VĂ PUTEŢI CAZA

La Seliştea, vă puteţi caza la Pensiunea „Pietrele Albe“, unde tarifele sunt rezonabile: camera dublă, fără mic dejun - 130 lei / noapte. Gratuit, proprietarii pun la dispoziţia turiştilor cazaţi: bucătărie utilată (frigider, cuptor cu microunde, aragaz, cuptor electric, filtru cafea, maşină de spălat vase, veselă, etc.), foişor în curte, cuptor cu grătar în aer liber, loc de joacă pentru copii în interior. Ca să ajungeţi la această pensiune, dinspre municipiul Drobeta Turnu Severin, urmaţi DN 67 spre Târgu Jiu până la Malovăţ, apoi la stânga, DJ 670, indicator spre Balta (34 de kilometri). După localitatea Nadanova, va urma ramificaţia spre stânga pe DC 50 cu indicator spre Isverna-Giurgiani. Mergeţi pe DC 50 circa doi kilometri şi apoi, la dreapta, pe o uliţă neasfaltată un kilometri. Exista indicator „Spre Pensiunea Pietrele Albe – un kilometri“. Vă puteţi caza şi în casele localnicilor, pentru care veţi plăti atât cât vă lasă inima. Oamenii de aici sunt foarte ospitalieri şi bucuroşi să primească în casa lor turişti. Localnicii pregătesc bucatele după reţete tradiţionale, iar preparatele sunt absolut delicioase. Doar în această zonă puteţi mânca pastramă de capră, un preparat foarte gustos, dar care nu este la îndemâna oricărui să-l pregătească ori turtă de mălai la ţest.

CHIPUL REGELUI CAROL, ASCUNS DE COMUNIŞTI

La circa cinci kilometri de Izverna ajungi la Nadanova, un sat atestat documentar încă din 1511. Foarte puţini cunosc faptul că imaginea Regelui Carol al II-lea a fost mulţi ani ascunsă ca o comoară în biserica de aici. Enoriaşii i-au păcălit pe comunişti, acoperind chipul fostului suveran cu cenuşă. Altfel, sfântul lăcaş risca să fie demolat.

„Noi ştiam că acolo e chipul lui Carol al II-lea. Au primit ordin ca să-l şteargă de acolo din biserică, dar nu l-au şters, doar l-au acoperit cu vopsea. Acum se vede clar. Noi ne duceam la biserică, chiar dacă eram membri de partid“, spune un Alexandra Roşu, un localnic din Nadanova. Construcţia bisericii a început în anul 1919 şi a durat până în anul 1928. La 30 iunie 1929 s-a semnat contractul cu pictorul GH. Bărbulescu-Tismana şi pictura s-a terminat în anul 1934.

„Pe timpul regimului comunist a fost acoperită,  nu se mai cunoştea chipul regelui Carol al II-lea, după care în anul 2007, la iniţiativa locuitorilor care au dorit să fie refăcută această pictură, s-a dispus tocmirea unui zugrav, unui pictor care să refacă chipul regelui, fapt care s-a şi împlinit prin osteneala locuitorilor şi a părintelui, a slujitorilor bisericii de la acea vreme“, spune preotul paroh Victor Marius Paulescu.

ATELIERUL DE II AL IULIEI MARTINESCU

Localitatea Ponoarele, din nordul Mehedinţiului, cunoscută în mod deosebit datorită Podului lui Dumnezeu, unul dintre cele trei poduri naturale existente în lume şi al doilea ca mărime din Europa, a devenit în ultimii ani un brand şi în materie de produse tradiţionale. Asta şi datorită Iuliei Martinescu, o tânără care în urmă cu şase ani a pus bazele unui mic atelier de cusut ii tradiţionale.

În timp, mica sa afacere, „Ie tradiţional românească“, a crescut surprinzător de frumos, iar iile cusute manual la Ponoarele se vând astăzi nu doar în magazinele din oraşele mari ale României, ci şi în Anglia, Spania, Elveţia, Italia, Israel, Franţa, Olanda, Danemarca, ba chiar şi în America. Turiştii pot vizita atelierul Iuliei Martinescu şi pot cumpăra frumoasele ii produse aici.

ŢUICĂ DE CIREŞE AMARE

Şi tot la capitolul cumpărături puteţi da fuga până în satul Bârâiacu, unde localnicii produc o delicatesă oltenească, ţuica din cireşe amare.  Băutura este naturală sută la sută, deoarece localnicii de aici nu stropesc livezile cu produse chimice. Nelu Marinca, un localnic din Bârâiacu spune că ţuica preparată de el este bună pentru sănătate fiindcă poate combate cu succes bolile de inimă, de stomac şi problemele la bilă:

„Dacă bei regulat în fiecare dimineaţă, pe inima goală, 50 ml de ţuică de cireaşă, echivalează cu efectul consumului a cinci litri de ceai de cozi de cireaşă. E foarte benefic pentru rinichi, pentru stomac“. Preţul unui litru de ţuică ori de palincă de cireşe amare este destul de mare, între 25 şi 30 de lei. 

CE POŢI VIZITA LA PONOARELE

La Ponoarele, există o serie de obiective care pot trezi atât interesul specialiştilor, cât şi al turiştilor obişnuiţi, aflaţi în căutarea frumosului. Vorbim aici despre Podul lui Dumnezeu, Zătonul Mare şi Zătonul Mic, Câmpurile de lapiezuri, Peştera Ponoarele, Peştera Bulba, pădurea de liliac, Cheile Băluţei, Steiul Ponorii şi Bisericuţa de sub Stei. Odată ajunşi aici vă puteţi caza la pensiunile din zonă, unde puteţi negocia preţurile cu proprietarii acestora. Bucătăria este strict tradiţională, dar la mare căutare printre turişti este păstrăvul. Podul lui Dumnezeu din comuna mehedinţeană Ponoare este unul dintre cele trei poduri naturale existente în lume şi al doilea ca mărime din Europa.

Astfel de poduri naturale mai există în SUA şi în Franţa, dar cel din România este singurul circulat, fiind format din calcare, ca urmare a surpării tavanului unei peşteri. Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural se află în centrul localităţii, fiind o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin. El s-a format prin prăbuşirea peretului superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate: 30 de metri lungime, 13 metri înălţime, 22 de metri lăţime şi 9 metri deschidere.

Există mai multe legende legate de acest pod natural. Se spune că în peştera Ponoare locuia Aghiuţă, Necuratul însuşi, ocupându-se liniştit de răutăţile sale. Însă oamenii l-au rugat într-o zi pe Dumnezeu să îi scape de diavol, iar acesta, ascultându-le ruga, a lovit tavanul peşterii, prăbuşindu-l peste intrare. Aghiuţă, priceput, a scăpat prin a doua ieşire a peşterii, agăţându-se cu ghearele de un deal şi formând astfel cele două câmpii denumite astăzi Afrodita şi Cleopatra. El veghează asupra oamenilor care vizitează locul, fără a mai putea să-şi reia reşedinţa.

Peştera Ponoarele

În imediata apropiere a Podului lui Dumnezeu se află Peştera de la Pod sau Peştera Ponoarele. Ea are o lungime de 734 m şi reprezintă un prim drenaj al apelor între Zăton şi subsolul ciuruit de galerii pe care este aşezată această localitate. Peştera este situată chiar sub dealul care-i poartă numele reprezentând singura legătură dintre lacurile Zătonul Mare şi Zătonul Mic, realizată la nivel subteran. Este accesibilă turiştilor, putând fi vizitată pe tot parcursul anului. Peştera Podului este situată la o altitudine de 337 m, iar lungimea sa este de 734 m. Peştera este o străpungere hidrogeologică realizată de apele ce se strâng în lacul Zăton. Prezintă două intrări de dimensiuni mari. Galeria principală este subfosila, la un nivel superior se găseşte o galerie fosilă. În interior, peştera prezintă un aven şi o dolină ce au funcţia de prea-plin, căci, atunci când nivelul apei în Lacul Zăton creşte, apa urcă inundând peştera, pentru ca ea să se scurgă treptat odată cu scăderea nivelului din Zăton.

Peştera Bulba

Una dintre cele mai frumoase peşteri de pe cuprinsul României se găseşte în judeţul Mehedinţi. Peştera Bulba este încadrată în categoria peşterilor mari ale ţării, ocupând locul al 15-lea în acest clasament. Se găseşte la o altitudine de 325 de metri, la nivelul talvegului văii pârâului Bulba, în baza versantului drept al văii omonime pe DJ 670, la ieşirea din Baia de Aramă către comuna Ponoarele. Cunoscută şi sub numele de Peştera Mare sau Peştera de la Baia de Aramă, minunea naturală se întinde de fapt sub teritoriul comunei Ponoarele, sub dealurile Brăzişori şi Cornet, pe o distanţă de 5.160 de metri lungime, fiind cotată ca una dintre peşterile mari ale ţării.

Peştera este foarte frumoasă, cu numeroase forme de eroziune-coroziune (mai ales pe galeria activă) şi concreţiuni (pe Galeria Valurilor de Cristal). În plus, este parte integrantă, din punct de vedere al conexiunii hidrogeologice, a sistemului hidrocarstic care include zona Ponoare. Peştera este încadrată în categoria A, în care se regăsesc peşterile de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.

citeste totul despre: