Ce mâncau romanii. Din meniu: creier de papagal, ficat de ţipar, uter de scroafă sau friptură de girafă

O parte din obiectele expuse la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier FOTO Alexandra Georgescu

Ulcioare, căniţe, căni,farfurii, castroane, amfore, amforete şi multe alte obiecte folosite de romani la prepararea sau servirea mesei pot fi văzute la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin în cadrul unei expoziţii deschise zilele acestea.

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin dispune de o colecţie impresionantă de obiecte folosite în gastronomia romană, de circa 15.000 de piese, descoperite de-a lungul anilor pe teritoriul judeţului Mehedinţi. Majoritatea provin din secolele II şi III.

Specialiştii muzeului oferă informaţii inedite şi despre alimentele de bază sau condimentele folosite la prepararea hranei, băuturile pe care le preferau romanii şi cum se servea masa.

Alături de cereale sau legume, mai era utilizată o altă clasă de alimente de bază, lactatele. Laptele dulce era folosit mai mult pentru prepararea mâncărurilor, decât pentru băut. ,,Totuşi, în mediile rurale consumau lapte acru (de oaie, capră şi foarte rar de vacă). Ca o curiozitate în privinţa laptelui în bucătăria romană este o reţetă a lui Apicius, îngrăşarea melcilor în lapte, schimbat din oră în oră, pentru a atinge potenţialul maxim al cărnii lor,, spune muzeograful Paul Dinulescu de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier. Brânza închegată cu substanţe vegetale (scoarţă de smochin, flori de scaieţi, etc.) era presată într-un coş de trestie, cu sare şi presată cu o greutate, ulterior conservată prin uscare la soare sau prin afumare.

Un alt aliment folosit în bucătăria romană a fost mierea, consumată ca desert, dar şi folosită peste alte preparate (omleta).

Condimentele folosite de romani

Romanii foloseau condimentele în cantităţi considerabile: sarea, cenuşa de trestie sau de papură, fiartă în apă (ca surogat pentru sare). Un alt condiment folosit era oţetul din vin sau din fructe (smochine, pere, piersici). Cu el erau stropite salatele de legume, dar era folosit şi la numeroase sosuri.

,,Condimentul cu adevărat specific Romei era garum-ul (un sos de teşte fermentat, cu ulei sau oţet, sare şi mirodenii. Tot ca şi condimente se foloseau: leuşteanul, chimionul, menta, busuiocul, ţelina, pătrunjelul, măghiranul, cimbrul, mărarul, feniculul, anasonul, dafinul, muştarul, macul, şofran, salvie, rozmarin, susan, scorţişoară ş.a. De asemenea, erau folosite din plin uleiul de măsline sau grăsimile de origine animală,,, mai spune Paul Dinulescu.

Băutura preferată, vinul

Principala băutură cotidiană a romanilor era vinul. Până şi sclavii aveau o raţie zilnică de vin. Erau sortimente variate de vin, de la vinurile greceşti, apreciate, dar foarte scumpe, până al mustul îndulcit, de o calitate scăzută. Teoretic femeilor le era contraindicat să consume vin întrucât se considera că provoca infertilitate. Romanii mai beau şi vina fictica, o băutură rezultată din macerarea diverselor substanţe sau a petalelor de trandafiri. Berea, deşi cunoscută, nu a fost consumată de greci şi romani, pentru că o considerau o băutură specifică barbarilor.

Servirea mesei

În mod tradiţional, dimineaţa se servea micul dejun, numit iantacumul sau ientacumul, la prânz o mică gustare, iar seara masa principală. La micul dejun se consuma pâine înmuiată în lapte sau vin nediluat sau lapte covăsit cu miere, măsline, stafide, nuci sau fructe, moretum (un amestec de sare, brânză, ulei nuci, ierburi, consumat cu pâine). La prânz (prandium) consumau pâine, terci, carne rece sau peşte, ouă, măsline, fructe şi caş sau ceea ce rămâsese de la cina zilei anterioare.

Masa de seară

Masa cea mai copioasă pentru toate categoriile sociale era masa de seară. Până la sârşitul Republicii era obişnuit ca masa să se servească în trei părţi: aperitive (gustatio), masa principală (cena sau primae mensae) şi desert (secundae mensae). După masă urma băutul (comissatio).

Aperitivele (promulsis şi gustatio) care ajutau digestia, puteau conţine stridii, caracatiţă marinată, legume marinate, conopidă, ceapă, usturoi, melci, arici de mare, ciuperci sălbatice şi salsamentum: şuncă, slănină, peşte sărat, cârnaţi, chiftele de peşte sau de carne, păsări şi peşti mici, legume crude şi fierte, incluzând sparanghel, mazăre, fasole, morcovi, lăptuci, andive, ridichi şi castraveţi.

La felul principal se putea servi o supă consistentă cu legume şi carne fiartă, un preparat cu legume sau delicatese cum ar fi creier de papagal, ficat de ţipar, uter de scroafă, fripturi de pelican, girafă, urs sau cocor. Nicio mâncare nu era completă fără sosul ei foarte aromat şi asezonat.
Desertul (mensa secunda) putea fi alcătuit din mere, rodii, pere, gutui, smochine, curmale, piersici, caise, prune, cireşe, zmeură, căpşuni, struguri alături de nuci, alune, migdale, sâmburi de pin, fistic, castane dulci. Se mai ofereau prăjituri dulci cu marţipan, chifle cu seminţe de susan sau mac cu miere, produse de patiserie cu nuci pisate.