Cât de important este sexul pentru o viaţă sănătoasă. Medic specialist: „Este chiar recomandată continuarea vieţii sexuale în timpul sarcinii“
0Este sănătos sexul în timpul sarcinii, se poate trăi fără sex, există o vârstă ideală la care trebuie începută viaţa sexuală, sunt o parte dintre dilemele la care a răspuns Luminiţa Pop, medic specialist în Planificare Familială.
Reporter: Mass-media abundă de articole pe tema „ce beneficii aduce sexul pentru sănătate”, cum ar fi, de exemplu, faptul că elimină stresul, atenuează depresia, reduce riscul de cancer la prostată ş.a. Cât adevăr este în aceste afirmaţii?
Medicul Luminiţa Pop: Sexualitatea face parte din fiinţa noastră. Suntem nişte fiinţe sexuale înainte de a ne naşte chiar din viaţa intrauterină. Sexualitatea este înscrisă în codul nostru genetic, comportamentul sexual este determinat genetic şi apoi condiţionat de factorii de mediu în care ne dezvoltăm. Sexualitatea poate fi o activitate agreabilă sau dezagreabilă în funcţie de relaţia în care suntem la un moment dat. În niciun caz nu putem să considerăm obligatoriu că sexul este o activitate eminamente agreabilă, poate fi brutală, poate fi urâtă, poate fi complicată, poate fi dezavantajoasă, poate fi periculoasă, poate fi riscantă, asta depinde de relaţia în care suntem.
Din punct de vedere medical, noi considerăm că sexualitatea este o activitate care ar trebui să fie agreabilă, care ar trebui să ne producă plăcere, care ar trebui să ne aducă beneficii, care ar trebui să ne facă fericiţi, care ar trebui să nu ne implice în activităţi riscante şi periculoase şi asta depinde până la urmă de alegerile pe care le facem fiecare dintre noi în legătură cu relaţia în care ne implicăm. Deci, definiţii categorice sau reţete categorice de sex plăcut, de sex agreabil sau cât de bine este să avem o sexualitate activă sau cât de plăcută sau riscantă este o activitate sexuală este riscant să dăm. Fiecare relaţie sexuală evoluează într-un sens sau altul în funcţie de foarte mulţi parametri şi nu putem să venim cu reţete de fericire sexuală pentru că asta nu există. Într-o relaţie suntem fericiţi sau deprimaţi în funcţie de ceea ce stabilim noi împreună cu partenerul nostru.
„Depinde de oportunităţi, depinde de alegerile noastre, aşa că poate să ne facă bine, poate să ne facă rău, dar în niciun caz nu murim dacă nu avem relaţii sexuale pe o perioadă scurtă sau lungă de timp”, a declarat medicul specialist Luminiţa Pop.
Este adevărat că lipsa activităţii sexuale poate avea efecte negative asupra sănătăţii?
Se poate trăi fără sex pentru că activitatea sexuală este o condiţie pe care ne-o educăm, ne-o dezvoltăm, ne-o impunem fiecare în funcţie de foarte multe lucruri, în primul rând de ceea ce suntem noi, repet, din punct de vedere genetic, în al doilea rând de ceea ce suntem din punct de vedere hormonal şi psihic, apoi de condiţiile în care ne dezvoltăm, de mediu, de familie, de multe relaţii sociale pe care le facem. Depinde de oportunităţi, depinde de alegerile noastre, aşa că poate să ne facă bine, poate să ne facă rău, dar în niciun caz nu murim dacă nu avem relaţii sexuale pe o perioadă scurtă sau lungă de timp. Să nu uităm că sunt oameni care aleg să fie asceţi şi viaţa lor se desfăşoară foarte bine pentru că ei suplinesc activitatea sexuală cu alte interese, cu alte activităţi, cu alte dezvoltări şi atunci pentru ei este o opţiune, este o alegere fără de care pot să trăiască foarte fericiţi, fără nicio complicaţie medicală.
În timpul sarcinii este sănătos pentru o femeie să aibă activitate sexuală?
Da, este foarte sănătos şi este chiar recomandată continuarea activităţii sexuale în timpul sarcinii din mai multe motive. Sarcina nu este o boală, sarcina nu este o stare patologică care să contraindice activitatea sexuală. Dezvoltarea copilului este separată de viaţa activă, sexuală a mamei. În al doilea rând ea trebuie să-şi continue relaţia afectivă, emoţională şi sexuală cu partenerul ei, pe care sub nicio formă nu trebuie să-l îndepărteze de această minune care se întâmplă să fie dezvoltarea unui copil în pântecele ei. Femeile care îşi întrerup activitatea sexuală pentru că sunt gravide fac o mare greşeală, îşi îndepărtează partenerul, îl exclud din această relaţie deocamdată biologică şi apoi emoţională cu copilul şi pot să aibă foarte mult de pierdut. Deci este foarte bine şi pentru starea ei psihică, afectivă, emoţională, actul sexual continuă să o lege de partenerul ei, sentimentele lor se dezvoltă în continuare, devin părtaşi împreună la acest miracol care se continuă a fi consecinţa actului lor sexual. Putem vorbi că este contraindicată doar în anumite cazuri medicale, pe care medicul ginecolog le stabileşte şi le impune ca interdicţie. Altfel, o femeie gravidă poate avea activitate sexuală până înainte de naştere, cu anumite recomandări de protecţie într-un fel a produsului de concepţie.
Ce ar trebui să ştie un tânăr care acum îşi începe viaţa sexuală, la ce pericole se expune?
Întâi şi întâi ar trebui să ştie că începerea activităţii sexuale implică foarte multe decizii, că înseamnă nişte hotărâri care-l privesc personal, dar privesc şi partenerul şi familia lui, că activitatea sexuală ar trebui să fie dreptul nostru de a ne manifesta sexual, dar pe care trebuie să-l faci în condiţii care să ne aducă plăcere, beneficii şi în niciun caz pericole. Un tânăr sau o persoană mai puţin tânără atunci când îşi manifestă acest interes şi preocupare ar trebui să ştie că ne putem bucura de activitatea noastră sexuală în măsura în care nu suntem în primejdie, noi personal, partenerii noştri, grupul din care facem parte sau chiar societatea. De ce? Actul nostru sexual înseamnă responsabilitate faţă de noi şi faţă de partenerul nostru, pe care trebuie să ne-o asumăm fiecare dintre noi, înseamnă că trebuie să ne asigurăm că nu ne îmbolnăvim şi că nu inducem boli partenerului nostru, înseamnă că nu ne angajăm în niciun fel negativ partenerul, familia, grupul din care facem parte sau societatea. Şi mă gândesc aici la agresiuni sexuale, la abuz sexual, la incest, la viol, la infecţii transmisibile sexual, la sarcini nedorite, la întreruperi de sarcini care înseamnă riscuri medicale, riscuri sociale, economice chiar, înseamnă abandon al unor copii nedoriţi sau, şi mai grav, decizii înfiorătoare, de fractură psihică şi emoţională în care o femeie sau un bărbat ori un cuplu luaţi pe nepregătite de un copil pe care nu şi l-au dorit recurg la acte de neimaginat, de pruncucidere sau de abandon al copiilor în condiţii mare nesiguranţă. Deci până la urmă o persoană care îşi începe viaţa sexuală ar trebui să ştie toate aceste lucruri, că actul sexual nu înseamnă obligatoriu numai plăcere, ci în momentul în care ne-am asumat acest lucru trebuie să ştim că ne implicăm într-o activitate care poate să aibă fie consecinţe agreabile şi emoţional pozitive pentru noi, fie consecinţe foarte grave. Şi când decidem acest lucru să ştim în ce poveste ne antrenăm şi cu ce consecinţe pentru noi sau pentru cei din jurul nostru. Lucrurile acestea ar trebui învăţate de oameni, din familie, foarte timpuriu din şcoală sau în instituţiile care se ocupă cu acest gen de activităţi. Există în sistemul sanitar sisteme care se ocupă cu educaţia pentru o sănătate sexuală pozitivă şi sănătatea reproducerii care încearcă să le creeze oamenilor nişte atitudini bune, lipsite de riscuri, în legătură cu sexualitatea lor.
„E nevoie de oameni antrenaţi şi profesionişti care să facă educaţie copiilor încă de la grădiniţă, adoptată vieţii copilului şi posibilităţii lui de a înţelege, iar răspunsurile corecte şi lipsite de vulgaritate şi de brutalitate sunt foarte frumos acceptate de copii”
Sunt discuţii pro şi contra pentru ca educaţia sexuală să devină materie obligatorie în şcoli, biserica ortodoxă se opune. Care este punctul dumneavoastră de vedere faţă de această chestiune?
Biserica ortodoxă se opune ca instituţie deocamdată, deşi sunt convinsă că undeva, în sânul ei, există discuţii pe această temă. Biserica catolică are o atitudine mult mai deschisă faţă de acest subiect. Evident că eu ca medic şi ca persoană care lucrez în acest domeniu consider prin experienţele pe care le avem şi prin structura mea profesională şi personală că este un lucru absolut necesar. Copiii trebuie învăţaţi de mici să se cunoască, să-şi cunoască propriul corp, tinerii şi adulţii care nu-şi cunosc nici măcar funcţiile fiziologice de bază ale organismului, nu ştiu ce se întâmplă în corpul lor. Această educaţie trebuie făcută însă de profesionişti, adică de oameni antrenaţi să educe copiii şi tinerii în sensul acesta şi nu să facem improvizaţii cu dirigintele, care poate e profesor de matematică. Adică e nevoie de oameni antrenaţi şi profesionişti care să facă educaţie copiilor încă de la grădiniţă, adoptată vieţii copilului şi posibilităţii lui de a înţelege, iar răspunsurile corecte şi lipsite de vulgaritate şi de brutalitate sunt foarte frumos acceptate de copii. Aceştia ar putea să înveţe la fel de firesc ce este penisul şi ce este vulva aşa cum învaţă despre nas, limbă, urechi, ochi, despre funcţiile corpului nostru şi atunci foarte natural lucrurile acestea se dezvoltă, fără să-şi facă educaţia sexuală din curte, cu copiii, sau de pe stradă ori de pe net, nesupravegheaţi sau de nişte părinţi, care la rândul lor sunt neinformaţi şi nu ştiu ce să le spună copiilor. Din acest motiv, orele acestea sunt foarte importante.
Ce consecinţe poate avea asupra organismului o viaţă sexuală precoce?
În măsura în care nu se complică cu infecţii transmisibile sexual, cu o sarcină nedorită şi o întrerupere, ori o naştere la vârstă tânără sau cu complicaţii de tip psihic, emoţional şi afectiv nu are niciun fel de efecte negative. Sunt copii care îşi încep viaţa sexuală pentru că nu sunt supravegheaţi, pentru că intră în diverse întâmplări din care nu ies foarte bine pentru că sunt abuzaţi. În general, actul sexual cu un copil este un abuz pentru că el este lipsit de discernământ, dar şi afectiv şi emoţional pericolul este al unei traume psihice, al unei devieri a intereselor lor şi a vieţii lor într-o zonă unde nu este pregătit să ajungă la vârsta lui. Eu nu pledez pentru începerea vieţii sexuale precoce, dar ştim că se întâmplă aceste lucruri acum. Ideea este că un tânăr trebuie să evolueze atât psihic, cât şi fizic până ajunge în momentul în care activitatea sexuală să fie o opţiune deliberată a lui şi să nu fie manipulat şi abuzat şi să ştie să se protejeze împotriva complicaţiilor legate de începerea vieţii sexuale. Asta se face numai prin educaţia de care vorbeam mai devreme, prin educaţie sexuală şi printr-o atentă supraveghere a copiilor în familie pentru că marile drame ale copiilor care devin părinţi sau sunt abuzaţi sexual sunt dramele copiilor abandonaţi la propriu sau la figurat. Abandonaţi la propriu, adică copiii care nu au adulţi care să se ocupe de ei, nu au o familie sau abandonaţi din ignoranţă şi lăsaţi să se dezvolte fără ochiul atent al unui adult care să le poarte de grijă. În familii destrămate, în colectivităţi sărace, needucate, cu părinţi alcoolici, mutilaţi psihic de sărăcie, de alcool, de abuzuri, acolo se întâmplă dramele acestor copii. Sigur că este, să zicem, vina familiei, dar o asemenea familie disfuncţională este la rândul ei vina societăţii în care trăieşte.
Există o vârstă ideală la care este bine să-ţi începi activitatea sexuală?
Din punct de vedere medical putem să zicem că vârsta ideală este vârsta la care ai ajuns la maturitate biologică, psihică şi eşti în stare să iei decizii bune pentru tine, adică decizii sănătoase pentru tine. Pentru că până la urmă ce înseamnă o viaţă sexuală reuşită ? Înseamnă că am o activitate sexuală care îmi produce o stare de bine şi care nu produce niciun fel de neplăcere, niciun un fel de risc. Ori lucrul acesta se poate întâmpla atunci când ştim să ne alegem un partener, când înţelegem ce ni se întâmplă, când ştim ce înseamnă un act sexual şi care sunt consecinţele lui, când ştim să ne protejăm împotriva consecinţelor nedorite, când nu ne lăsăm implicaţi în relaţii incestuoase, când avem puterea să nu se lăsăm implicaţi în relaţii incestuoase sau în relaţii violente, când avem discernământul păstrat, când ştim să ne păstrăm discernământul. Ori asta înseamnă maturitate şi maturizare, adică lucrul acesta se întâmplă în niciun caz în copilărie. Riscurile sunt foarte mari în adolescenţă să luăm decizii care să ne coste din punct vedere sexual şi nu numai sexual. Şi atunci poţi să zici că ideal este să-ţi începi viaţa sexuală atunci când eşti tu mai pregătit pentru asta şi ceea ce înseamnă atât de multe lucruri încât până la urmă fiecare hotărăşte care este momentul ideal pentru sine. Uneori decizia se dovedeşte a fi greşită când priveşti retrospectiv, alteori se dovedeşte că ai luat cea mai bună decizie când priveşti în urmă. Important este ca atunci când ai decis să-ţi începi viaţa sexuală să fi sigur că în momentul acesta asta vrei şi că îţi asumi absolut toate responsabilităţile şi toate riscurile atât pentru tine cât şi pentru partenerul tău şi pentru cei din jur şi că decizia ta nu produce nimănui suferinţă.
Eu le-aş aduce aminte cititorilor ziarului „Adevărul” că există în ţară o reţea de cabinete specializate în genul acesta de probleme, reţeaua de cabinete guvernamentale şi neguvernamentale de planificare familială, a cărui obiect al muncii acesta este, sănătatea reproducerii, care înseamnă tot ceea ce este legat de o sexualitate responsabilă şi pozitivă, adică o sexualitate în care omul să se bucure de dreptul lui de avea o viaţă sexuală şi activă fără să-şi asume niciun fel de complicaţii în legătură cu aceasta, iar dacă totuşi îşi asumă complicaţii să ştie că în aceste cabinete întotdeauna găseşte o soluţie pentru a ieşi dintr-o încurcătură de acest fel. În concluzie, oamenilor care îşi pun asemenea întrebări şi care au aceste probleme să-şi caute informaţiile şi răspunsurile la problemele şi întrebările lor din zonele profesioniste pentru că acolo primesc cele mai sigure şi corecte răspunsuri care ar putea să-i ajute.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
