Vânătoarea cormoranilor, pe masa Camerei Deputaţilor. Ornitologii se opun proiectului
0
Proiectul de lege care prevede că este admisă vânătoarea cormoranilor a ajuns în Camera Deputaţilor, cameră decizională. Comisiile reunite (mediu şi agricultură) au dat undă verde.
Comisiile reunite pentru mediu şi echilibru ecologic şi cea pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor au adoptat, pe 5 mai 2020, modificările proiectului de lege care prevede eliminarea cormoranului mare din categoria păsărilor interzise vânătorii şi includerea acestuia pe lista celor care pot fi vânate în anumite perioade ale anului.
Societatea Ornitologică Română (SOR) atrage atenţia asupra efectelor distructive pe care le poate produce această modificare legislativă.
Legea a trecut iniţial de Senat în decembrie 2019. Plenul Camerei Superioare a Parlamentului a adoptat atunci modificările legislative cu 60 de voturi „pentru" şi 21 de voturi „împotrivă”. Iniţiatorii sunt mai mulţi parlamentari din PSD şi doi deputaţi din ALDE, respectiv PMP: Florin Calotă şi Petru Movilă. Aceştia susţin că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de peşte/an.
Fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, declara în 2019: „Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. Peste 20.000 - 30.000 tone în funcţie de efectiv. Efectivul de păsări a crescut foarte mult, iar acum ne aflăm în situaţia de a interveni. Soluţia este reducerea efectivelor de păsări în aşa fel încât echilibrul să fie respectat. Este păcat să lăsăm la voia întâmplării această situaţie, iar piscicultorii să înregistreze pagube care îi conduc la falimente cu implicaţii şi economice şi sociale”.
Societatea Ornitologică Română atrage atenţia că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii nu au avut la bază studii şi documente ştiinţifice care să ateste aşa-zisele pagube produse de cormoranii mari.
„Considerăm că motivaţiile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date şi documente ştiinţifice şi aşteptăm ca aceste documente care au stat la baza realizării motivaţiei să fie făcute publice pentru a putea fi dezbătute. O serie de zone umede exploatate piscicol se află în ariile protejate de interes naţional sau comunitar, vânătoarea la cormoran manifestându-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii”, a declarat Directorul Executiv al Societăţii Ornitologice Române, Dan Hulea.
În plus, la lucrările comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invitaţi specialişti în domeniu care să îşi expună punctul de vedere şi, mai mult decât atât, lipseşte poziţia Ministerului Mediului cu privire la această propunere legislativă.
„Acesată problemă nu a fost dezbătută într-un mod transparent şi nici nu s-a urmărit rezolvarea pe termen mediu şi lung a acestui conflict, ci s-a dorit doar transmiterea unui semnal de susţinere a sectorului piscicol”, a mai precizat Director Executiv al SOR, Dan Hulea.
Situaţia cormoranilor mari în România
Potrivit studiilor efectuate de Societatea Ornitologică Română, populaţia estimată de cormorani mari, la nivelul anului 2013, a fost de 12.000 – 20.000 de perechi în perioada de cuibărit. Alte studii efectuate în România pentru aceeaşi perioadă de către Kiss B.J., în 2013, indică chiar o estimare mai mică, de 13.000 – 15.000 de perechi cuibăritoare pentru această specie, şi o tendinţă de scădere faţă de anul 2007 când populaţia estimată depăşea 17.500 perechi cuibăritoare .
Specia nu este distribuită uniform la nivel naţional nici în timpul sezonului de cuibărit, nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din ţară se găsesc în Delta Dunării şi pe cursul inferior al Dunării. Sunt relativ rar cuibăritoare în Moldova şi excepţional cuibăritoare şi în sudul Transilvaniei. Distribuţia cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari.
Mai mult, majoritatea amenajărilor piscicole din sudul şi sud-estul României reprezintă lacuri naturale care au fost transformate în astfel de amenajări. Păsările ihtiofage, printre care se numără şi cormoranul mare, reprezintă o parte integrantă şi esenţială a ecosistemelor seminaturale. „Împuşcarea indivizilor aparţinând acestei specii nu reprezintă o soluţie pe termen mediu şi lung.
Considerăm că este nevoie de studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producţiei de peşte din România. Conform studiilor efectuate în Marea Britanie şi prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru peşti, unde aceştia să se poată ascunde, au redus eficienţa consumului de peşte de către cormorani cu 67 %.
Solicităm, aşadar, oprirea de la adoptare/promulgare în plenul Camerei Deputaţilor (for decizional, în acest caz) a acestor modificări aduse Legii vănătorii, aşa cum reiese din raportul comun al celor două comisii, şi începerea unor dezbateri transparente şi bazate pe date ştiinţifice. La aceste dezbateri este imperios necesar să participe Ministerul Mediului, inclusiv instituţiile cu rol de monitorizare şi control din subordinea acestuia şi specialişti din instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, precum şi reprezentanţii mediului de afaceri din piscicultură. Cu toţii pot contribui la găsirea unor soluţii adecvate pe termen mediu şi lung”, spun reprezentanţii SOR.
Pe aceeaşi temă:
Ministrul Agriculturii reia tema cormoranilor, pusă de mai multe ori pe tapet de Daea
Daea: Să dăm peştele românilor, nu să băgăm în guşa cormoranului
Se încarcă comentariile...
