Cum s-a răzbunat o escroacă pe femeia de la care a împrumutat bani şi care a făcut-o de râs pe Facebook că nu i-a returnat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Smartphone Facebook Google Photos FOTO Shutterstock

O femeie din Tulcea a vrut să-i dea o lecţie unei cunoştinţe din Bârlad, pe care o împrumutase de mai multe ori cu bani şi care nu i-a mai returnat. Păgubita a postat pe Facebook o poză cu femeia care a lăsat-o fără bani, însă aceasta a dat-o în judecată pentru că ar fi denigrat-o.

Păgubita a postat pe pagina sa de Facebook o poză cu individa care a lăsat-o fără bani şi un text prin care aducea la cunoştinţa persoanelor cu acces la contul său de Facebook că a împrumutat-o pe reclamantă cu diverse sume de bani şi că a fost nevoită să apeleze la un avocat din Italia pentru recuperarea banilor.

Mai mult, solicita ajutor în găsirea femeii, cerându-le persoanelor cu acces la contul său să distribuie fotografia însoţită de text. 

Considerând că i-a fost lezată imaginea, femeia împrumutată a dat-o în judecată pe cea care a ajutat-o, iar acum, după ce a lăsat-o fără bani, îi cere şi daune de 10.000 de lei.

"În esenţă, reclamanta consideră că textul este calomnios şi mincinos, iar reclamanta susţine că nu a încercat decât să o găsească pe reclamantă pentru a realiza un demers procedural", se arată în consideretele sentinţei civile 276/2020 (rolii.ro), pronunţate de Tribunalul Tulcea.

În discuţie este calificarea drept faptă ilicită sau nu a acţiunii păgubitei şi, eventual, întinderea prejudiciului.

"Instanţa reţine că textul şi imaginea în discuţie au un potenţial defăimător în condiţiile şi felul în care au fost făcute. Pârâta (cea  care a dat bani cu împrumut şi a făcut postările pe Facebook) nu se mulţumeşte să publice fotografia reclamantei cu o solicitare de a i se indica adresa acesteia, ci adaugă elemente, detalii care conferă o imagine negativă reclamantei prin inducerea dispreţului la adresa acesteia. Se vorbeşte de lipsă de recunoştinţă, de nerestituirea unor sume importante de bani, se oferă detalii concrete legate de locurile de muncă. Pârâta nu pare să urmărească ceea ce afirmă că vizează - identificarea reclamantei - din moment ce cunoştea şi numele şi localitatea de naştere, de locuire din România (Bârlad), aşa cum chiar din debutul textului se afirmă", se arată în considerentele aceleiaşi decizii.

„Pentru nerestituirea împrumutului există instituţii şi căi distincte de rezolvare“

Instanţa a stabilit că nu contează dacă informaţiile despre împrumut erau sau nu reale, dacă lipsa de recunoştinţă pentru ajutorul pretins a fi acordat are corespondent în realitate sau nu (din perspectiva faptei ilicite). 

"Pentru nerestituirea împrumutului există instituţii şi căi distincte de rezolvare a situaţiei, nefiind admisibil acest gen de «forţare» a răspunderii . A admite varianta cealaltă, ar însemna că oricine îşi poate face dreptate singur, după propriile aprecieri şi concepţii, supunând judecăţii publice un anumit comportament, o anumită stare a persoanei «vinovate» ", se mai arată în sentinţă. 

Instanţa a stabilit că pârâta trebuie să plătească daune morale, dar le-a fixat la o sumă derizorie: un leu. 

"Instanţa, constatând că s-a comis o faptă ilicită prin publicarea textului şi imaginii de la fila 92, apreciază că simpla constatare a încălcării drepturilor personalităţii reclamantei, prin acordarea unei despăgubiri de 1 leu, este necesară, dar şi suficientă pentru acoperirea prejudiciului concret încercat de către aceasta", se mai arată în sentinţa citată (rolii.ro), care însă nu e definitivă, putând fi atacată cu apel.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Două localităţi din Argeş intră de sâmbătă în carantină. Decizia a fost luată la o zi după ce masca a devenit obligatorie şi în spaţii libere
 

Tânără răpită din România şi forţată să se prostitueze în Italia. Cum a reuşit să scape din sclavia sexuală

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite