Cele mai frumoase locuri din Delta Dunării. Vacanţă printre nuferi, stejari seculari, lotci şi pelicani
0
În Delta Dunării veţi mânca cel mai bun borş de peşte, vă puteţi plimba printre canalele înţesate de nuferi şi pelicani şi veţi admira căsuţele alb-albastre cu lotcă la poartă. Adevărul vă prezintă cele mai frumoase locuri pe care merită să le vizitaţi în Delta Dunării.
Cele mai frumoase locuri din delta Dunării. Pădurea Letea
Pădurea Letea, aflată pe teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti, este cea mai veche rezervaţie naturală din ţara noastră, fiind declarată arie naturală protejată în anul 1938.
Pădurea Letea este considerată mica junglă a Deltei. Aici, caii sălbatici zburdă liber, iar pe trunchiurile contorsionate ale copacilor lianele se înfăşoară ca nişte şerpi.
Satul Letea aparţine comunei C.A Rosetti şi este situat între braţele Chilia şi Sulina, pe grindul Letea.
Populaţia satului este formată din haholi. Aceştia sunt ortodocşi de rit vechi care respectă calendarul rusesc iulian, însă sătenii urmăresc ambele calendare şi sărbătorile sunt celebrate de două ori.
Localnicii păstrează cu stricteţe tradiţiile, de aceea de multe ori pot fi surprinşi în straie populare la diverse sărbători, cântând sau dansând pe ritmuri ucrainene. Portul tradiţional al locuitorilor este încă format din cămaşă (rubască), fustă (iubcă), rochie (platia), brâu (pois), legătura pentru cap a femeii (chicica) şi se păstrează în proporţie de 89 -90%. Straiele sunt în tonuri şi nuanţe tari (roşu, albastru, verde, roz).
Pădurea Caraorman
Situată pe partea sudică a braţului Sulina (până la aproape de braţul Sfântu Gheorghe), Pădurea Caraorman se întinde pe suprafaţa de 2.245 de hectare. Turiştii care merg aici au ocazia să vadă dune de nisip impresionante, de până la 10 metri înălţime. Aici, stejarii depăşesc 30 de metri înălţime, iar vedetă este un exemplar bătrân de 400 de ani. Cum ramurile sale ating pământul, el a fost botezat „stejarul îngenuncheat“. În zonă trăieşte şi o specie protejată de vulturi.
Cele mai frumoase locuri din Delta Dunării. Gura Portiţei
Pe o plajă încă virgină, la Gura Portiţei, parcă din pământ au răsărit câteva căsuţe vopsite în alb şi albastru. Turiştii au parte aici încă de linişte.
Plaja este împărţită în mai multe sectoare: publică şi protejată. Foarte puţini turişti trec de gardul de sârmă şi ajung pe sectorul unde-şi fac cuib specii rare de păsări. Aici, scoicile sunt neatinse de picior de om, iar întinderea de nisip este doar în stăpânirea înaripatelor.
La Gura Portiţei putei ajunge de la Jurilovca, vreme de câteva zeci de minute cu o barcă rapidă.
Jurilovca este cea mai mare comunitate de pescari din Tulcea, dar şi un colţ de Rai, unde drumeţul obosit de drum se poate desfăta cu minunăţiile naturii sau poate admira hainele viu colorate ale lipovenilor şi chipurile bărbaţilor acoperite cu barbă.
Localitatea a fost înfiinţată de ruşii lipoveni exilaţi de prin părţile Donului şi Nistrului la începutul secolului XIX. Ei au fost forţaţi să părăsească ţinuturile natale din cauza regulilor canonice impuse de Biserica Ortodoxă Rusă şi ţarul Petru cel Mare.
Odată ajunşi în Jurilovca, puteţi explora lagunele Goloviţa şi Razim (cel mai mare lac din ţară), sau puteţi păşi pe urmele primei colonii greco – romane de pe teritoriul ţării noastre, la Capul Doloşman. Aici se află vestigiile unei colonii greco – romane, prima aşezare de pe teritoriul României, o soră mai mare a Histriei. Cetatea se numeşte Orgame Argamum (numele grecesc şi latin al cetăţii). În zonă s-au descoperit patru bazilici palaocreştine, dar şi cel mai vechi mormânt grecesc.
Grindul Chituc
Grindul Chituc este situat la nord - vest de lacul Sinoe. Vara, teritoriul zonei este invadat de aer tropical care aduce secetă şi căldură. Iarna pătrund în general mase de aer subpolar continental dar uneori pot înainta dinspre sud şi mase mai calde care duc la instalarea unei primăveri timpurii.
Vadu este unul dintre ultimele teritorii unde mai pot fi văzuţi şacali, o specie pe cale de dispariţie. Ultimul teritoriu virgin al litoralului românesc este o limbă de nisip, lungă de aproape 36 de kilometri, care se interpune între mare şi Deltă. Un pretext pentru natură de a-şi dezvălui sălbatica ei frumuseţe în ocheane de apă întunecată şi mirosul sărat al valurilor. Mii de metri pătraţi de nisip de culoarea aluminiului neşlefuit, un covor neted ca palma, stăpânit doar de buruieni înalte. Păsări şi animale dintre cele mai rare, care dau farmec acestui colţ sălbatic de natură.
Sulina, locul unde Dunărea sărută marea
Dacă ajungeţi în Sulina, cel mai estic tărâm al ţării noastre, nu rataţi o excursie până la vărsarea Dunării în mare. Puteţi negocia cu barcagiii care sunt întotdeauna dornici de clienţi. Pe drum vă vor spune poveşti pescăreşti şi nu ştii la ce să fii atent: la vorbele ghidului sau la peisajul din jur.
O altă destinaţie de vacanţă este plaja. La întinderea de nisip ajungeţi la pas, în aproximativ jumătate de oră. Veţi descoperi cea mai întinsă suprafaţă de nisip de pe litoralul românesc. Un loc unde convieţuiesc oameni şi animale, la marginea nisipului păscând pe dunele de cătină albă, în voie, mai multe vaci.
O mică pasarelă de lemn care înaintează în mare este locul perfect pentru visare. Marea este mai limpede ca oriunde, iar ochii te dor de atâta aur, aşa luceşte nisipul. Cele două formează o bijuterie. Un nestemat al Mării Negre.
Sulina este un miraj. Primul lucru care te uimeşte de cum debarci în Sulina este numele străzilor. Oraşul are şase străzi paralele cu Dunăre şi 13 artere perpendiculare pe fluviu. Acestea sunt numerotate de la I – VI ( Strada I, Strada a II-a etc., aşa cum întâlnim în New York), pe când cele perpendiculare poartă nume atât ale unor personalităţi istorice şi literare (Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu etc.), cât şi denumiri comune (Dunării, Aleea Tineretului etc.).
În Sulina se poate vizita fostul far al Comisiunii Europene a Dunării, construit la începutul secolului al XIX-lea. La construcţia lui s-au folosit materiale aduse din străinătate: lemn din India, bronz din Franţa, cristalul din Anglia, acoperişul din Grecia, piatra din Malta.
La marginea oraşului Sulina îşi dorm somnul în nisipul Deltei laolaltă ortodocşi, musulmani, ruşi lipoveni. Aici este singurul mormânt al unui pirat din România. El se numea Ghiorghios Kontoguris şi a murit pe 25 martie 1871, chiar de Ziua Internaţională a Greciei. Pe piatra sa funerară este inscripţionat pentru eternitate simbolul piraţilor: craniul cu două oase încrucişate.
Cele mai frumoase locuri din Delta Dunării. Sfântu Gheorghe
Localitatea a fost atestată documentar din anul 1318, pe harta navigatorului Pietro Vesconte. Alături de Pangallia, Constanza şi Solina apare şi denumirea San Georgio. Se presupune că aceste nume reprezentau traducerea în italiană de către navigatorii genovezi a denumirilor indigene.
În vecinătatea satului dai de o întindere fină de nisip ce se întinde de-a lungul ţărmului până la Sulina. Este foarte întinsă, având o lăţime de 70 de metri. Unele sectoare sunt strict protejate şi este interzis accesul în ele.
În Insula Sahalin trăiesc specii de păsări foarte rare, iar pe canalul Erenciuc se află singura rezervaţie de arin negru din Europa. Rezervaţia Melea aflată la mică distanţă de Sfântu Gheorghe este loc de cuibărit sau de migraţie pentru coloniile de pelicani, lebede şi cormorani. În localitate poţi admira şi farul din lemn, ridicat în anul 1968.
Minidelta României
Complexul lacustru Somova- Parcheş este o mini-deltă a României, care are o biodiversitate asemănătoare cu sora ei mai mare, Delta Dunării.
Zona este de o frumuseţe rară. Aici, puteţi admira salba de lacuri înlănţuite între ele prin canale.
Delta Dunării, cel mai tânăr pământ al Europei, este inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural. Din septembrie 1990, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă.
Specialiştii sunt unanimi în a cataloga Delta Dunării ca fiind „un adevărat muzeu al biodiversităţii“, „o bancă de gene naturală de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal“.
Vă mai recomandăm:
Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei
Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai
Se încarcă comentariile...
