Personajul este autorul
unui document halucinant, teribil prin violenţă, impresionant prin structurarea
logică a răului extrem, plin de ură, intoleranţă şi chemând la uciderea tuturor
necredincioşilor în numele valorilor care definesc superioritatea absolută a
rasei albe, pure şi neîntinate, asupra tuturor celoralţi, oricum inferiori,
murdari, sub-oameni şi fără niciun fel de speranţă de a cunoaşte adevăratul
Paradis.
Andrei Şerban este regizorul român cu cea mai importantă şi complexă carieră internaţională din toate timpurile. Importantă pentru că este lungă, consistentă, cu momente de intensitate extraordinare. Complexă, pentru că succesul din teatru l-a propulsat în lumea operei, unde o cercetare în arhivele publicaţiilor muzicale n-ar încăpea în spaţiulunui articol, ci ar cere o carte, nescrisă încă.
Cred că în ultimele două zile s-a făcut exces de zel, s-a
pierdut prea mult timp de emisie, s-a produs risipă de vorbe şi s-a consumat
nepermis de mult spaţiu tipografic pentru a se întoarce pe toate feţele, a se
face tot felul de analize hermeneutice asupra deciziei d-lui Rareş Bogdan de a
se dedica de acum încolo politicii.
Uneori îmi străbate mintea
un gând care îmi provoacă fiori în tot corpul... Câte feluri de a iubi există? Şi oare voi avea
timp să le trăiesc pe toate? Şansa?
Există un stereotip care spune că literatura de tip self-help este pentru cei singuri si trişti. Sunt cât se poate de bucuroasă că acest tip de gândire este în prezent considerat depăşit şi învechit. Pentru că sunt atât de multe cărţi pe piaţă care te pot ajuta să te apropii de cea mai bună versiune a ta.
Preţul imobiliarelor e din ce în ce mai mare. Dar cât costă locuinţele în Europa? Ce e mai popular - închiriatul sau cumpăratul? Găsiţi răspunsurile în acest clip video oferit de Deutsche Welle.
S-a trecut cu destul de multă uşurinţă peste câteva declaraţii foarte
interesante din ultimele zile. Mă refer la zicerile lui Sebastian
Ghiţă.
Pe 15 martie va avea loc la Teatrul Bulandra premiera spectacolului „Richard III“, montat pe textul lui Shakespeare de cunoscutul regizor Andrei Şerban. „Richard III“ a dat deja ochii cu spectatorii mai nerăbdători care s-au înghesuit la cele câteva avanpremiere ce au avut loc la sala Izvor.
Ctitoria Boierilor Craioveşti de la Bistriţa vâlceană, lavră celebră prin vocaţia ei de Universitate Ortodoxă
a mijlocului Evului Mediu balcanic, lavră azi deopotrivă boierească şi
voievodală prin ocrotirea în acelaşi lăcaş de veci a osemintelor lui Barbu Craiovescu - Călugărul Pahomie şi ale Domnului Moise Vodă.
Indiferent de deciziile care, din nou, au fost amânate la Londra pentru a
se reuşi o presiune maximă asupra reuniunii de joi a Consiliului
European, problema Brexit va fi una dintre marile teme de atac în
campania pentru europarlamentare.
Războiul comercial SUA – China nu a făcut altceva decât să ducă la prăbuşirea reciprocă a economiilor, la creşterea dramatică a deficitului american şi la scăderea încrederii globale în acordurile comerciale şi în predictibilitatea relaţiilor cu SUA. Adică a avut exact efectul opus aşteptat de Donald Trump, împingând şi economia globală – care dădea deja semne că intră într-o perioadă de recesiune – spre frânare a creşterii economice.
15 Martie este ziua naţiunii maghiare, pe care o
sărbătoresc toţi ungurii, inclusiv cei care sunt cetăţeni ai României. Noi,
românii, ştim să respectăm sărbătorile concetăţenilor noştri şi le urăm „La
mulţi ani!“. În mod special d-lui Hunor Kelemen, care ieri a denigrat din nou
românii şi România, în timp ce îl avea în dreapta sa, ca stâlp de susţinere, pe
ministrul de Externe al Ungariei. Dar a promis lapte şi miere dacă vor avea autonomie!
Dincolo de judecăţile de valoare, nominalizarea lui Rareş Bogdan cap de listă din partea PNL la europarlamentare a avut şi are efect de turnesol.
Oare câţi dintre
părinţii din România ştiu ce înseamnă qubit, bio-programare, CRISPR-Cas9,
inteligenţă artificială, computer cuantic, minarea asteroizilor, machine
learning?
Oare câţi părinţi
conştientizează cum va arăta lumea peste 10-15 ani, când copiii lor vor intra
în câmpul muncii?
PSD şi-a înmulţit şi împrospătat zdravăn echipa de
vectori de imagine. Ceea ce înseamnă că d-na Anca Alexandrescu a avut în
ultimele luni extrem de mult de lucru fiindcă pe lângă instruirea noilor vorbeţi
ai partidului respectiva insă s-a mai ocupat şi cu datul de telefoane şefilor
Televiziunii publice.
Se înmulţesc semnele că autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei va reprezenta un test nu doar pentru tânărul stat vecin, dar şi pentru coeziunea ortodoxă, oricum pusă la încercare de receptarea sinodului cretan din 2016.
Aţi apucat să aflaţi despre aceste declaraţii ale lui Liviu Dragnea şi Sebastian Ghiţă? Nu sunt derapaje, nu sunt rătăciri. Sunt declaraţii pline de ură şi răzbunare. Amândouă emană o duhoare ucigătoare.
Mutilată cu entuziasm, limba română contemporană se deschide generos
către orice formă de calc din limba engleză, violând impenitent chiar şi
normele fonetice elementare.
E aproape ca într-o piesă de Shakespeare: Brexit sau niciun Brexit, aceasta este întrebarea! După votul de marţi de la Londra, orice este posibil. Premierul britanic Theresa May este în faţa unei dezordini totale.
Nasrin Sotoudeh, o cunoscută avocată iraniană, s-a implicat intens
de-a lungul activităţii sale profesionale în proiecte legate de
dreptatea de gen, în apărarea femeilor care au protestat împotriva
obligativităţii purtării hijabului/vălului islamic în public, în
protejarea mamelor şi a copiilor victime ale abuzului domestic, în
eliminarea pedepsei capitale şi în apărarea drepturilor condamnaţilor
politici.
Pe malul cu Piaţa Unirii şi cu Biblioteca Naţională al Dâmboviţei, şi
chiar între acestea, primăria (presupun) a avut ideea să se construiască
mai multe restaurante, pentru a valorifica un loc fost viran şi rămas
gol de când îl ştiu eu.
Ziarele şi o sumedenie de forumişti par să fi descifrat, în sfîrşit,
misterul răului care strică ţara. S-au identificat vinovaţii! E vorba
de elitişti trădători, de intelectuali plătiţi de Soros şi de oculta
mondială, de ONG-uri subversive şi de securiştii acoperiţi ai „statului
paralel“. Guvernanţii vor să facă ceva salvator, dar nu prea au putere.
