Pompierii au intervenit pentru a salva un câine care căzuse într-un lac din municipiul Tulcea, acesta fiind scos din apă, iar când s-a văzut în siguranţă a fugit.
Două autoturisme au fost implicate sâmbătă, 15 decembrie, într-un accident rutier. Pompierii au intervenit pentru descarcerarea a trei persoane.
60 de infanterişti marini din cadrul Forţelor Navale Române au fost selectaţi pentru a face parte din detaşamentul care va executa misiunea în Afganistan.
A început pregătirea terenului pe care se va construi podul de peste Dunăre, care va lega Brăila şi Galaţiul de Tulcea. Direcţia Silvică Tulcea a dat startul defrişărilor de pe malul dobrogean.
Delta Dunării poate spera la o revigorare odată cu recunoaşterea europeană a „Scrumbiei de Dunăre afumată“. Preparatul pescăresc a fost declarat de Comisia Europeană, la începutul lunii, produs de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).
Dobrogea oferă peisaje de vis iarna, spre surprinderea celor care caută muntele doar în Carpaţi. În nordul regiunii sunt cei mai vechi munţi ai României, iar o călătorie prin desişul pădurii albite de nea te poartă în basmul hibernal.
Povestea falsului Picasso îngropat în pădurea din Tulcea va fi scrisă de protagonista întâmplării. O editură olandeză doreşte să publice peripeţia care a dus doi publicişti din Olanda până în pragul infarctului, crezând că au descoperit o lucrare de artă valoroasă furată, ascunsă la rădăcina unui copac.
CNAIR a depus aplicaţia de finanţare pentru proiectul podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila - Tulcea. Podul va avea o lungime de aproape 2 kilometri.
Licitaţia vizează crearea unor legături aeriene între Tulcea şi şase destinaţii europene. Ofertele primite vor fi deschise pe 15 ianuarie 2019.
De la Centenar, tricolorul flutură pe Vârful Ţuţuiatu (467 metri), cel mai înalt vârf din cei mai vechi munţi ai României - Munţii Măcinului, din nordul Dobrogei. Dobrogenii au mai înfipt drapele şi în alt loc simbolic al Dobrogei: Crucea de pe Munţii Măcinului.
Imagini superbe din Delta Dunării au fost surprinse într-un filmuleţ care te poartă într-o călătorie prin cel mai sălbatic loc al României.
Poliţiştii au deschis o anchetă privind cazul de agresiune după ce au fost sesizaţi la numărul de urgenţă 112. Starea şoferului este gravă.
Bărbatul, de 36 de ani, transporta cu căruţa plase monofilament şi peşti proaspăt capturaţi. Plasele măsurau peste 1.100 de metri lungime.
Circulaţia se desfăşoară în condiţii de iarnă pe drumurile din judeţul Tulcea. pentru a evita neplăcerile în trafic, poliţiştii au o serie de recomandări.
Primarii au decis să să opună pensiilor speciale destinate aleşilor locali şi să-şi păstreze acelaşi statut ca orice alt funcţionar public.
Decapitarea guvernului britanic nu mai e decât o chestiune de timp. Franţa riscă să nu-şi revină. Majoritatea guvernamentală belgiană s-a destrămat. Se pregăteşte cea germană. Arde şi la graniţele UE. Ce cauze are criza?
La 100 de ani de la Marea Unire, pe teritoriul statului român convieţuiesc două Românii aproape paralele, cu din ce în ce mai puţină legătură între ele: România privilegiaţilor şi România celor condamnaţi la iobăgie.
Era inevitabil să se ajungă aici şi era urgent să se facă anunţul că Statele Membre se decid să înceapă pregătirile pentru cel mai negru scenariu: britanicii refuză acordul semnat de guvernul Theresa May şi ies din UE printr-o rupere brutală, fără reguli, provocând un dezastru economic şi social fără precedent.
Contrar a ceea ce declamă infractorii PSD-ALDE, în România nu justiţia face victime. Ci, culmea, hermeneutica actului de justiţie face acest lucru:
Drumul european al R.Moldova a rămas o poveste de succes eşuată în urma căreia politicienii care au avut acces la vârful puterii politice de la Chişinău „şi-au făcut de cap într-o manieră execrabilă“, a declarat, într-un interviu acordat Jurnaliştii.ro, publicistul şi filologul Andrei Ţurcanu, care a fost deputat în primul Parlament al R.Moldova. Despre federalizare, regimul oligarhic şi binomul PDM-PSRM, citiţi pe larg în interviu.
Poate că nici eu şi, cu siguranţă, nici dumneavoastră, nu suntem atât de naivi încât să ne scape din vedere faptul că, în cazul multor oameni, sărăcia nu are ca temei cauzal hibele unui sistem politic sau altul, ci chiar ei înşişi sunt cauza propriei lor penurii — chiar dacă ipocrizia şi demagogia au năravul de a omite adesea acest aspect.
De câţiva ani buni, în structura Festivalului Internaţional de Teatru care se desfăşoară în fiecare primăvară la Bacău, în principal în organizarea Teatrului Municipal Bacovia din localitate (Festivalul şi-a tot schimbat numele, de la Gala „Star“ a redevenit „Gala Naţională a Recitalurilor Dramatice Valentin Silvestru“, iar la cele mai recente două ediţii a fost numit „Bacău Fest Monodrame“), a apărut şi un concurs de literatură dramatică.
În câteva săptămâni, „vestele galbene“ au ajuns din numele unui articol vestimentar purtat de bicicliştii din Occident emblema unei revolte. Una aprinsă în Franţa de scânteia scumpirii carburanţilor şi de abrogarea unei taxe pe averile bogaţilor. Violenţa declanşată pe străzile Parisului nu e principalul aspect ce trebuie reţinut. Alte două lucruri sunt, în opinia mea, mai importante.
Reunit în şedinţă plenară la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat, marţi 11 decembrie, o rezoluţie care cere admiterea României şi Bulgariei în zona Schengen. Documentul a avut o majoritate confortabilă, cu 514 voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri.
Salarii mici, ore de muncă inacceptabile: şoferii de camioane nu o duc prea bine, nicăieri în UE. Miniştrii europeni ai Transporturilor vor să-i ajute cu legi noi, dar acestea sunt paralele cu realitatea.
Marrakesh, Royal Mansour. Venind pe autostrada dinspre Casablanca spre Marrakech (te izbeşte infrastructura impecabilă, inclusiv o linie de tren de mare viteză recent inaugurată, legând Tanger de Rabat şi Casablanca), relieful se schimbă dramatic. De la câmpia mănoasă din Nord, de pe malul Atlanticului şi Mediteranei, un relief mai arid şi accidentat face tranziţia către linia maiestuoasă a munţilor Atlas.
Născut în 1981 la Târgu Mureş, Csaba Székely este unul dintre cei mai „jucaţi“ dramaturgi din România. Piesele lui sunt montate cu un imens succes peste tot în ţară de regizori români şi maghiari pentru că textele lui vorbesc cu un umor nebun despre relaţia seculară dintre cele două etnii.
Ştiu un cizmar excelent, dar nu mă iau după părerile lui în privinţa filmelor. Am un frizer care mă „nimereşte" de fiecare dată, însă nu la sfaturile lui medicale recurg când am copilul bolnav.
Pavel Kohout, dramaturgul ceh în vogă în anii 70, deportat fiind în Austria după ce semnase alături de Vaclav Havel împotriva regimului comunist Carta 77, nu merita o atât de grabnică uitare.
Am auzit explicată această sintagmă „instrumentalizare revoluţionară“ când am participat la diversele evenimente organizate de organizaţii care protestau împotriva marilor reuniuni de tip Summit (UE sau NATO) sau a conferinţelor de înalt nivel ale finanţei mondiale.
Ceea ce a început ca o mişcare legitimă de contestare a creşterilor de preţuri la carburanţi a degenerat într-o luptă politică în perspectiva campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare în Franţa, acolo unde extrema dreaptă a lui Marine le Pen şi anarhiştii de extrema stângă francezi contestă Europa, acordurile climatice de la Paris şi pe Preşedintele pro-european Emmanuel Macron.
Devine tot mai evident că moştenirea culturală joacă un rol important în accentuarea diferenţelor regionale din România, pe măsură ce instituţiile centralizate ale statului sunt preocupate de cu totul altceva decât dezvoltarea ţării.
Am citit zilele acestea o carte absolut fermecătoare. Prin calitatea, sinceritatea şi omenescul confesiunii, prin căldura umană care se degajă din paginile sale. A apărut la finele anului 2018, în noiembrie, cu foarte puţine zile înaintea împlinirii unui an de la trecerea la cele veşnice a ultimului Rege al României.
Dacă CCR va decide azi că protocoalele sunt ilegale, îşi încalcă, iarăşi, atribuţiile. Protocoalele nu sunt nici măcar acte normative secundare. Sunt metodologii de lucru cu caracter intern între două sau mai multe instituţii ale statului. Ele există în toate ţările democrate. Pot fi şi ilegale, dar decizia aparţine instanţei de Contencios Administrativ, nu CCR.
Alegerile parlamentare care se vor desfăşura pe 24 februarie 2019 transformă viaţa politică de la Chişinău într-un câmp de luptă electoral al formaţiunilor politice pro-europene şi pro-putiniste. Deşi campania electorală încă nu a început, binomul Dodon-Plahotniuc lucrează pentru consolidarea electoratelor ţintă, în contextul în care miza o reprezintă viitorul geopolitic al Republicii Moldova.
Ce semnificaţii are alegerea fostei secretare generale a CDU Kramp-Karrenbauer în fruntea CDU pentru partidul ei guvernamental, pentru Germania şi Europa? Dar pentru Occident şi democraţii?
Sâmbătă seara a avut loc, la galeria Atelier 35 din Şelari 13 (Centrul Vechi), vernisajul expoziţiei de grup „Sanguinaccio Dolce: Kitchen for a despicable ruse“, curator Carmen Casiuc. Una dintre lucrări, aparţinând controversatului şi provocatorului grup timişorean Baraka, aflat la primul eveniment în Bucureşti, a stârnit deja reacţii de o violenţă extremă, mergând până la telefoane de ameninţare şi ameninţări scrise pe Facebook cu moartea.
Care sunt misterioasele rachete ruseşti cu indicativul 9M729 pentru care SUA au dat Rusiei un ultimatum de 60 de zile pentru a le modifica
Cioloş, mutare-surpriză: a înregistrat la tribunal un nou partid: „Suntem gata! Acesta va fi partidul cu care vom schimba România în bine“. Ce nume are
Mărturiile unui fost gardian nazist născut în România despre lagăre. Procesul său a fost suspendat
ALERTĂ METEO Cod portocaliu şi galben de ninsori şi lapoviţă. Unde va ninge şi cum va fi vremea în weekend
Imobiliarele în 2019: Ne paşte o criză precum cea
din 2008?
Culisele fondului-fantomă pentru primari. Cum loveşte Dragnea în Olguţa
Ce va urma pentru cariera Cristinei Neagu: „E dramatic ce se întâmplă!“. Un fost handbalist a fost îngrozit când a văzut faza
Bacteriile intestinale ar putea ajuta la tratamentul diabetului. Oameni de ştiinţă explică
despre ce este vorba
FOTO Imagini
spectaculoase cu Sinaia văzută de sus, pe timpul nopţii
Şapte ani de la moartea Mălinei Olinescu. Gestul incredibil
făcut înainte de a se sinucide