Un tren de mare viteză ar putea lega Timişoara de restul Europei

Un tren de mare viteză ar putea lega Timişoara de restul Europei

În Inter City-uri vor fi disponibile cărţi gratuite puse la dispoziţie de librăria on-line Book-Land

Peste cel mult şapte ani, o importantă reţea feroviară europeană ar putea trece chiar prin capitala Banatului, conform reprezentanţilor ONU.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cei mai importanţi specialişti în domeniul căilor ferate din Europa Centrală şi de Est, alături de membri ai comisiei economice a ONU, se află timp de trei zile la Timişoara, pentru a pune la punct detaliile viitoarei reţele feroviare de mare viteză, în care este inclusă şi România. Proiectul prevede legarea Europei de Asia Mică şi apoi de Africa de Nord, prin reţeaua feroviară.

„E important ca în faza următoare să poată lega Budapesta de Bucureşti, iar reţeaua va trece prin Timişoara. Trenul rapid este noul spirit al Europei. Vom vedea în ce măsură UE va putea sprijini acest proiect, e nevoie de uniformizarea legislaţiilor, căutarea de finanţare alternativă pentru realizarea reţelei. Vom prezenta şi băncilor europene acest proiect, să vedem cum ne pot ajuta", a declarat Helmuth Meelnich, managerul de proiect şi reprezentat al comisiei ONU.

Infrastructură dezastruoasă

În aceste zile, la Timişoara se află reprezentanţi şi specialişti în domeniul feroviar din Austria, Croaţia, Bosnia şi Herzegovina, Cehia, Polonia, Rusia, Serbia, Ungaria, Slovacia, Turcia şi Grecia. Invitaţii au avut multe bătăi de cap pentru că, spre de deosebire de vecini, marea problemă a României este infrastructura feroviară dezastruoasă.

„Nu vorbim de sume exorbitante. Spre deosebire de construcţia unui tunel feroviar în Austria, care costă cinci miliarde de euro, realizarea căii ferate pentru un tren rapid în România se poate face cu sume ridicol de mici. Sunt multe avantaje. În Europa, distanţele scurte se parcurg cu trenul, nu merită să pierzi timpul cu avioane. Este mai economicos, mai sigur", a declarat Jerzy Kleniewski, consilier al Ministerului Infrastructurii din Polonia. Trenurile de mare viteză  vor circula cu peste 200 de kilometri la oră, iar proiectului ar costa aproximativ 200 de milioane de euro. Finalizarea acestuia este estimată între cinci şi şapte ani.

Guvernele din România şi Ungaria s-au întâlnit iniţial în 2007, la Sibiu, pentru a semna un parteneriat legat de dezvoltarea feroviară, însă din cauza schimbării regimurilor politice, totul a fost lăsat baltă. „La noi, când se schimbă guvernul, se renunţă şi la tot ce a fost bun la ceilalţi. Totul se aruncă la coş. Am zis că nu ne trebuie trenuri, vrem autostrăzi. S-a falimentat deliberat CFR-ul. De data asta nu mai este după noi, trebuie să ne aliniem la standardele Europei", a declarat Octavian Udrişte, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Feroviari din România.

Redeschiderea liniei imperiale

În cadrul întâlnirilor, se va discuta şi redeschiderea traficului feroviar care leagă Timişoara, Szeged şi Kikinda, o rută ce exista în timpul Imperiului Austro-Ungar, dar la care s-a renunţat după unirea Banatului cu România.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările