FOTO Teleportaţi în lumea de poveşti a lui Emir Kusturica. Cum arată satul pe care regizorul şi l-a construit în Serbia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

CREAŢIE Renumitul regizor sârb Emir Kusturica şi-a construit în vestul Serbiei un sat propriu numit Drvengrad, Mecavnik sau Küstendorf – după porecla sa în limba germană, Küste. Satul a devenit, din 2004 până astăzi, una dintre cele mai impresionante zone turistice din Serbia

Odată intrat în satul regizorului Emir Kusturica, Küstendorf, aflat în regiunea sârbă Mokra Gora, eşti teleportat într-o altă lume. O lume a poveştilor, o lume paralelă, a miracolului celei de-a şaptea arte. Satul cu trei nume, Küstendorf (derivat din porecla lui Kusturica în limba germană – „satul lui Küste“), Drvengrad („satul din lemn“ – în limba sârbă) şi Mecavnik (după numele aşezării vecine şi, practic, numele sub care se găseşte pe hărţile oficiale), este un sat construit în vârf de deal, iar materialul principal folosit a fost lemnul provenit din Munţii Mokra Gora, Tara şi Zlatibor. 

Drumurile sunt pavate cu butuci de lemn, traverse de cale ferată vechi şi piatră. Casele, care mai de care mai cochete, păstrează arhitectura veche sârbească. O plăcuţă aflată la intrarea în sat te anunţă că treci într-o zonă protejată de UNICEF. Sentimentul de întoarcere în timp te izbeşte imediat după ce păşeşti în interiorul satului, mai cu seamă când dai de colecţia de maşini de epocă parcate strategic în centru şi care aparţin faimosului regizor Emir Kusturica. 

Satul de lemn construit de Emir Kusturica FOTO Ştefan Both


Volga parcată în faţa casei lui Kusturica
 

În primă fază, dai peste un Peugeot 204 din anul 1964. Apoi, în faţa unui restaurant, apare un haios Trabant din seria limuzină, ciudat şi neobişnuit de lung. Este o serie limitată scoasă în anul 1990. În faţa Trabantului, se odihneşte o bătrână Volgă sovietică neagră, fabricată în anii ’50. Stă chiar sub fereastra reşedinţei lui Emir Kusturica. Lângă biserică, mai sunt două „rable“: o Skoda 100 de la mijlocul anilor ’60 şi un Fiat 1800, fabricat între anii 1959 şi 1968.

Căsuţele din lemn sunt parcă decupate din basmul cu Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici. Au ferestre micuţe, toate cu obloane vopsite în culori vii. Ba albastru, ba roşu, galben sau verde. Cu sau fără picăţele, ori cu alte desene haioase. Fiind vorba despre un sat turistic şi de vacanţă, aproape toate casele sunt destinate turiştilor.

Satul de lemn construit de Emir Kusturica FOTO Ştefan Both


Amenajare interioară

Toate au amenajări interioare de bun-gust şi nu există două camere identice, deoarece fiecare are mobilier unic pictat şi lucrat manual. 

Străzile poartă nume celebre

Pentru că este o localitate în toată regula, străzile trebuie să poarte şi nume. Emir Kusturica a botezat toate străzile după numele unor personaje cunoscute pe plan mondial. Strada principală se numeşte Ivo Andric – scriitorul sârb distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, în 1961. 

Există Strada Nikola Tesla – unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă de la începutul secolului al XX-lea, uliţa Federico Fellini – reputat regizor italian, Strada Ernesto Che Guevara, Strada Novak Djokovic – cel mai bun tenismen sârb al momentului, Strada Nikita Mihalkov – celebrul regizor rus care a şi vizitat satul, ori Piaţa Diego Armando Maradona.

image


Alee din satul lui Kusturica
 

Mai sunt străzile Ingmar Bergman (regizor suedez), Jim Jarmusch (regizor american) şi Bruce Lee. Cinematograful poartă numele „Stanley Kubrick“, după celebrul regizor american care a creat, printre altele, „Spartacus“, „Dr. Strangelove“ şi „Odiseea Spaţială“. Pe faţada Casei Scriitorilor din Küstendorf este desenat portretul lui Dostoievski.
 

40 de minute cu mocăniţa

În satul lui Kusturica se poate ajunge şi cu maşina, dar şi cu o veche mocăniţă, iar călătoria pe calea ferată durează cam 40 de minute. Mocăniţa pleacă de la Šargan Vitasi şi merge pe vechea linie spre Bosnia, care a fost închisă în 1976. Se opreşte la Mokra Gora, după un traseu de aproape 10 kilometri.
 

Satul de lemn construit de Emir Kusturica FOTO Ştefan Both

Mocăniţa străbate 22 de tuneluri

Linia de mocăniţă, numită Šargan Eight, a fost redeschisă în scop turistic în 1999. Interesant este că unul dintre vagoane a fost fabricat în perioada interbelică, la Bucureşti. Muntele Mokra Gora oferă turiştilor o experienţă deosebită, cu peisaje minunate. Mocăniţa străbate 22 de tuneluri până la destinaţie.
 

Are pârtie de schi

În iarna anului 2007, Emir Kusturica a construit şi un domeniu de schi, la opt kilometri de la Küstendorf. În apropiere de pârtiile de schi s-a construit şi hotelul Mladost, care oferă 15 camere duble. În 2009, domeniul de schi a fost extins la patru trasee, existând inclusiv pista neagră, de dificultate mare.

Cântăreţul francez Manu Chao, prinţul Alexandre Karageorgevici de Iugoslavia (fiul regelui Petru al II-lea), actorul Johnny Depp şi regizorul Nikita Mihalkov şi-au făcut vacanţa în satul lui Kusturica. Acest complex turistic neobişnuit atrage vizitatori din toate colţurile lumii. 

Harta Serbia

360 de kilometri sunt de la Timişoara până la Küstendorf.

Preţuri foarte normale

Dacă ajungeţi în satul lui Kusturica puteţi încerca restaurantul Visconti, care oferă preparate din bucătăria locală şi internaţională, restaurantul National Lotika, cu preparate din bucătăria sârbească. La patiseria Kod Corkana se găsesc dulciuri şi băuturi calde, Kapor Bar este un loc în care vă puteţi bucura de muzica jazz perfectă. Preţurile sunt mai mult decât decente. O cafea sau un suc costă mai puţin de 1 euro, iar o bere cam tot pe acolo.

Satul de lemn construit de Emir Kusturica FOTO Ştefan Both


Una din clădirile de lemn din satul lui Kusturica
 

Cazare se găseşte de la 30 de euro în sus pe noapte. Şi dacă vizitaţi Küstendorf, mai parcurgeţi 50 de kilometri până la Zlatibor, situat la o altitudine de 1.000 de metri. Este o zonă cu sute de hoteluri şi pensiuni, cunoscută şi pentru centrul medical unde se tratează bolile tiroidei. Zona este extrem de frumoasă, pot fi vizitate cascade sau peşteri.

De la platou de filmare la sat turistic

În 2004, regizorul Emir Kusturica a început reconstrucţia unei mici aşezări în regiunea Mokra Gora, unde deţinea ceva pământ, pentru că avea nevoie de un platou de filmare pentru pelicula „Viaţa e un miracol“. 

Totul avea să se transforme într-unul dintre cele mai neobişnuite proiecte turistice din Balcani. Numele satului, Küstendorf, a fost ales, fireşte, tot de Emir Kusturica. 

Satul de lemn construit de Emir Kusturica FOTO Ştefan Both

Peisaj din satul din apropierea graniţei cu Bosnia
 

Emir Kusturica, născut la Sarajevo, a dorit expres ca satul său să fie în apropierea graniţei dintre Serbia şi Bosnia-Herţegovina. Practic, îl despart 20 de kilometri de frontieră, 100 de kilometri de Sarajevo-ul natal şi cam 200 de kilometri de Belgrad, capitala Serbiei. 

„Mi-am pierdut oraşul natal în timpul războiului (n.r. – 1992-1995). Acesta este motivul pentru care am dorit să construiesc propriul meu sat. El poartă un nume german: Küstendorf. Voi organiza acolo seminarii pentru persoanele care doresc să înveţe cum se face cinema, vor fi concerte, expoziţii de ceramică, pictură etc. Acesta va fi locul în care voi trăi. Este un loc unde vreau ca oamenii să revină din timp în timp. Va fi, desigur, casă pentru cei care vor lucra acolo. Visez la un loc deschis, cu diversitate culturală“, a declarat Emir Kusturica, în iunie 2004, când a început construirea satului.
 

Satul de lemn construit de Emir Kusturica FOTO Ştefan Both

Cinematograf underground

Visul lui Kusturica s-a realizat pe 25 septembrie 2004, când Küstendorf a fost inaugurat, în acelaşi timp cu premiera filmului „Viaţa e un miracol“. La eveniment a participat şi prim-ministrul sârb de atunci Vojislav Koştunica. Küstendorf a tot crescut de-a lungul anilor şi, datorită investiţiilor făcute de Kusturica şi de prietenii săi milionari, a ajuns să aibă în jur de 50 de case – pensiuni, restaurante, cafenele, berării, magazin de suvenire –, o piaţă agricolă, piscină, săli de fitness, galerie de artă, parc de joacă pentru copii, terenuri de tenis şi un cinematograf. 

Satul de lemn construit de Emir Kusturica FOTO Ştefan Both

În centrul localităţii se înalţă Biserica Ortodoxă Sârbă cu hramul Sfântul Sava.

Dorinţa lui Kusturica a fost să construiască acolo o şcoală de cinema şi să dezvolte agroturismul în această zonă a Serbiei. Din 2008, în luna ianuarie a fiecărui an, la Küstendorf are loc un important Festival de Film şi Muzică. Kusturica nu a dorit un festival comercial, ci unul rezervat studenţilor şi tinerilor de pretutindeni, iar câştigătorul primeşte „Oul de Aur“.

Cinematograful lui Kusturica este unul dintre locurile care trebuie vizitate dacă ajungeţi în sat. Aici rulează doar filme realizate de renumitul regizor sârb, atât filme de lungmetraj, cât şi de scurtmetraj şi documentare. 

image

Sala de cinematograf din Küstendorf
 

Premiu pentru arhitectură

Pentru construirea satului Küstendorf, Emir Kusturica a fost recompensat, în 2005, cu prestigiosul premiu de arhitectură Philippe Rotthier. Premiul a constat într-un cec în valoare de 30.000 de euro. „Incredibil, dar adevărat. Ultimul loc în care m-aş fi văzut eu premiat este aici, pentru o muncă de arhitect.

Cinematograful reprezintă imagine şi se mişcă fără oprire, în timp ce arhitectura este fixă. Dar meseriile de arhitect şi de regizor de film sunt, în cele din urmă, apropiate în direcţia în care recepţia de către public este aceeaşi. Emoţiile din faţa unei case sau după vizionarea unui film pot fi foarte apropiate. Küstendorf a fost construit fără planuri, fără matematică. Aceasta este o fantasmă a unui regizor“, a declarat Emir Kusturica într-un interviu dat presei din Serbia. 

image


Căsuţă pe Strada Ivo Andric
 

Mi-am pierdut oraşul natal în timpul războiului. Acesta este motivul pentru care am dorit să construiesc propriul meu sat. El poartă un nume german: Küstendorf.

Emir Kusturica

regizor

Viaţa lui Kusturica

Conaţionalii din Bosnia-Herţegovina l-au făcut trădător. A devenit persona non grata după un film în care a ironizat istoria Iugoslaviei. Şi-a schimbat religia, din musulman a trecut la ortodoxism. 

Emir Kusturica s-a născut la 24 noiembrie 1954, în Bosnia-Herţegovina, la Sarajevo, şi este unul dintre cei mai apreciaţi cineaşti din Europa. 

A câştigat de două ori Palme d’Or la Cannes, cu „Tata în călătorie de afaceri“ şi „Underground“, şi are în palmares marile premii ale festivalurilor de film de la Veneţia şi de la Berlin. 

Emir Kusturica Foto

Emir Kusturica a deprins arta filmului la Praga, unde a lucrat cu Miloş Forman sau Jiri Menzel. Kusturica a fost distins cu premiul cel mare la Festivalul de la Veneţia atunci când era militar în termen. A avut nevoie de învoire specială pentru a merge să-şi ridice premiul. În 1988 ajunge student al Universităţii Columbia din Statele Unite ale Americii. Este anul în care apare filmul „Vremea ţiganilor“.


După izbucnirea războiului în fosta Iugoslavie, Kusturica a emigrat în Franţa. Acolo a realizat filmul „Arizona Dream“, cu Johnny Depp, Faye Dunaway şi Jerry Lewis în rolurile principale.


Deşi este cunoscut ca regizor de film, a jucat şi el în filme, în anii 2000. În anii ’80 a fost şi muzician, fiind basistul trupei Zabranjeno Pusenje, din Sarajevo. Şi-a întemeiat apoi trupa Emir Kusturica&No Smoking Band. Unul dintre prietenii săi cei mai buni este Goran Bregovic, care a realizat coloana sonoră pentru mai multe filme, printre care şi la „Pisica albă, pisica neagră“.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite