Proiect european de 65 de milioane de lei, modificat pentru confortul femeilor pe tocuri: „Ne place să vedem doamne şi domnişoare elegante, purtând tocuri”

Piatra cubică de pe patru străzi din centrul istoric al Timişoarei va fi înlocuită cu plăci de mari dimensiuni, confortabile la mersul pe tocuri FOTO Daniel Dancea

Un proiect de mare impact al Timişoarei, atât pentru locuitorii oraşului, cât şi pentru vizitatori, reabilitarea centrului istoric şi transformarea lui într-o zonă pietonală, investiţie de peste 60 de milioane de lei, crează o problemă care pare simplă la prima vedere, dar complicată în realitate: confortul doamnelor care merg prin centru pe tocuri. Pentru a rezolva această problemă a fost nevoie de modificarea proiectului iniţial.

Odată cu finalizarea săpăturilor şi schimbarea reţelelor subterane din centrul istoric, firma care lucrează în Cetate a trecut la pasul următor, montarea pavajului. Chiar dacă pare că greul a trecut se pare că de abia acum începe. Conform proiectului străzile din centrul istoric ar fi trebuit să fie pavate cu două tipuri de piatră cubică, un tip de piatră mai mică pe margini şi o piatră mai mare în rest. Pentru că s-a pus problema confortului pietonilor, în special al doamenlor pe tocuri, primarul Nicolae Robu a solicitat modificarea proiectului iniţial şi introducerea, pe patru străzi intens circulate a unui nou tip de pavaj, format din plăci mari de granit, care să faciliteze mersul pe tocuri.  

„În proiect era prevăzut ca să fie totul pavat din zid în zid cu piatră cubică cu latura de 6 centimetri şi de 12 centimetri. Eu am insistat ca cel puţin părţile centrale de pe străzile cu mare aflux pietonal, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Mercy şi Eugenio de Savoya să aibă pe partea centrală plăci mai mari din granit. Noi nu trebuie să uităm că Timişoara este un oraş în care oamenilor le place să fie eleganţi. Nouă ne place să vedem doamne şi domnişoare elegante, inclusiv purtând tocuri. Robu a avut grijă de doamne şi de domnişoare şi a asigurat condiţii bune”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Chiar şi pe străzile în care pavajul a rămas conform proiectului iniţial, exclusiv cu piatră cubică, primarul a impus condiţiii stricte, solicitând ca piatra să fie finisată foarte bine. În cazurile în care piatra nu a fost conformă, a fost refuzată, primarul declarând că au fost trimise înapoi sute de tone de piatră neconformă. Totuşi, primarul a atras atenţia că pe piatră cubică nu se merge ca pe bitum.

Arhitect renumit: „La Florenţa sau la Roma nu s-a ţinut cont de tocurile cucoanelor”

Decizia de modificare a proiectului a fost luată după discuţii intense cu arhitecţii, numai ultima şedinţă în care s-a stabilit tipul de pavaj durând patru ore. Chiar şi aşa, unul dintre arhitecţii de renume implicaţi în proiect, Şerban Sturdza, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, nu a fost convins de grija pentru doamnele cu tocuri, arhitectul fiind un susţinător înfocat al ideii de păstrare a materialelor vechi, în speţă a pavajului cu piatră cubică. „Conceptul (n.r. de reabilitare a centrului istoric) s-a bazat pe păstrarea cât mai multor elemente din ceea ce s-a găsit la faţa locului înainte să înceapă lucrările şi păstrarea unui principiu care a fost aplicat şi de vechile lucrări de restaurări, de a utiliza materia originală în cea mai mare măsură. Timişoara are nevoie de acest lucru”, a declarat arhitectul Şerban Sturdza.

Arhitectul a admis că problema confortului urban a fost pusă în discuţie, dar rămâne fidel convingerii sale. „Eu am fost unul dintre cei care au dorit să păstreze cât mai mult. O să încerc să conving lumea pentru că a schimba pavajul este o chestiune mult mai simplă, dar mai puţin valoroasă. E vorba de a echilibra un pic chestiunile legate de confort urban. În zona centrală a străzii am căzut de acord asupra unor soluţii, dar şi aici există alternanţe de pavaj şi de grosimi, pericolul cel mai mare este ca grosimea pietrei să fie prea redusă. Cel mai bun exemplu de nereuşită este pavajul făcut în Bucureşti în zonele pietonale, unde unele s-au stricat deja. Timişoara nu are voie să facă această greşeală. Eu cred că pavajele sunt element foarte important al arhitecturii oraşuli şi nu cred că trebuie făcute după criterii de ultimă oră legate de netezime şi confort pentru că altfel nu ne-am mai duce să vedem Florenţa sau Roma unde pavajele formează un element important şi nu ţin cont de tocurile cucoanelor şi de alte chestiuni care s-au pus în discuţie aici”, a mai declarat arhitectul Sturdza, potrivit căruia discuţiile nu sunt finalizate. Cu toate acestea, reprezentanţii primăriei dau ca sigură modificarea pavajului pe cele patru străzi, urmând ca modificările să fie operate şi în documentaţie. „Dacă la fiecare intervenţie renunţăm la materialul original nu o să mai avem o Timişoară aşa cum ne-o dorim. Ar fi o gafă. Compromisul este acceptabil, dar dacă se exagerează va fi o pierdere foarte mare”, a punctat arhitectul Şerban Sturdza.