Procurorul care a instrumentat dosarul Revoluţiei: „Aproape 30 de ani, puterea politică a blocat aflarea adevărului distrugând sau ascunzând probe“

Procurorul care a instrumentat dosarul Revoluţiei: „Aproape 30 de ani, puterea politică a blocat aflarea adevărului distrugând sau ascunzând probe“

Cătălin Piţu la “Întâlnirea Generaţiilor în Istoria Orală” de la Timişoara FOTO Ş.Both

Procurorul militar Cătălin Piţu, cel care a instrumentat dosarul Revoluţiei Române din decembrie '89, a vorbit la Timişoara, oraşul de unde a pornit revolta anticomunistă, despre dificultăţile întâmpinate în timpul anchetei.

La aproape 30 de ani de la căderea regimului Ceauşescu, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus - fost comandant al Aviaţiei Militare au fost puşi sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. 
 
În ajunul comemorării eroilor Revoluţiei de la Timişoara în oraşul de pe Bega a venit procurorul militar Cătălin Piţu, cel care a instrumentat dosarul în care foştii lideri sunt acuzaţi de crimă împotriva umanităţii.
 
Prezent la „Întâlnirea Generaţiilor în Istoria Orală“, organizată de Asociaţia Agora Unit, Societatea Timişoara şi Fundaţia Hanns Seidel, Cătălin Piţu a vorbit în faţa elevilor de clasa a XII-a. 
 
„Este foarte bine ca tinerii din România să cunoască ce s-a întâmplat acum 30 de ani. Din păcate, iată că de-abia acum a fost întocmit un rechizitoriu prin care unele persoane considerate vinovate pentru săvârşirea infracţiunii de crimă împotriva umanităţii au fost trimise în judecată. Este târziu, dar e mai bine aşa decât deloc. Noul cadru procesual se referă la săvârşirea de crime împotriva umanităţii, aşa cum sunt reglementate acestea la nivel internaţional. Pentru aceste crime pot răspunde doar vârfurile decizionale politico-militare ale vremurilor respective. Adică aceste infracţiuni imprescritibile au privit conduitele celor care au avut puterea politico-militară începând cu 22 decembrie 1989”, a spus Cătălin Piţu, care a redactat rechizitoriul dosarului.
 

„Autorităţile române au muşamalizat anumite aspecte“

Cătălin Piţu consideră că tergiversarea dosarului se datorează opoziţiei noii puteri care s-a instalat după 22 decembrie 89, în complicitate cu toate celelalte care s-au perindat la conducerea ţării până în zilele noastre. 
 
„O eventuală anchetă făcută în martie-aprilie 1990 ar fi scos la iveală amănunte cu o acurateţe de 100 la sută. Dar după 28-30 de ani, acest lucru nu a mai fost posibil. Când am făcut ancheta în Dosarul Revoluţiei, am constatat, printre multe altele, că timp de aproape 30 de ani, autorităţile române au căutat să muşamalizeze anumite aspecte legate de Revoluţia Română. Chiar şi în zilele noastre se întâmplă acest lucru, dar la o scară mult mai mică. Aproape 30 de ani, puterea politică din România a blocat aflarea adevărului, prin distrugerea de documente, de arhive, ascunderea sau pierderea probelor. Ne-am confruntat cu lipsa de probe. Am găsit dosare în tot felul de arhive care nu aveau treabă cu activităţile militare”, a mai spus Cătălin Piţu. 

Procurorul militar Cătălin Chiţu
 

„S-ar fi putut afla adevărul, dar nu s-a vrut“

Procurorul arată cu degetul şi spre foştii magistraţi militari: „Se putea rezolva acest dosar în zece ani dacă exista un pic de curaj şi de onoare. Este vorba şi de asumarea calităţii de magistrat militar. Ar trebui să debordezi de curaj şi de onoare, dar acesta lucru nu s-a întâmplat. A fost o complicitate la cel mai înalt nivel, care a dus la nesoluţionarea acestui dosar în timp util. S-ar fi putut afla adevărul, dacă s-ar fi vrut. Dar nu s-a vrut”, a adăugat Cătălin Piţu.
 
Acesta afirmă că puterea care a preluat controlul în 1989 a fost orientată tot spre Est. „Puterea a fost pierdută de Ceauşescu, dar a ajuns în mâinile unor oameni care erau cu toţii de orientare pro-sovietică. Iar cei care au mai avut intenţii de a orienta România spre vest au fost eliminaţi după revoluţia din 1989. Din fericire, acum am ajuns din nou în situaţia să fim orientaţi în mod clar spre vest, dar trebuie să fim vigilenţi”, a mai spus Cătălin Piţu.
 
Crima împotriva umanităţii este descrisă ca un atac generalizat şi sistematic împotriva unei populaţii civile desfăşurat cu mijloace militare. „Adică scoţi în stradă armata şi forţele de ordine şi, pentru că populaţia ţi se opune, o ataci violent, deschizând focul, exercitând acte de violenţă. Întodeuna victimele sunt multiple, în număr mare... în mod evident, cei care declanşează acest atac au tot interesul să şteargă urmele”, a continuat Piţu.
 

Morţii din 1989: 153 pentru Ceuşescu, 862 la Iliescu

Dosarul Revoluţiei are 12 volume, fiecare a câte 500 de pagini. Volumele au fost instrumentate după 13 iunie 2016. Procurorii ar fi trebuit să stabilească ce s-a întâmplat în România după 22 decembrie 1989, când puterea a trecut de la Nicolae Ceauşescu, în mâinile Frontului Salvării Naţionale, condus de Ion Iliescu, iar întreaga forţă militară a României; MApN, Ministerul de Interne, Securitate, Gărzile Patriotice, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor. Noua putere voia să se legitimeze, să creeze o stare de haos şi tensiune, ca oamenii să fie mai preocupaţi de lupta cu „teroriştii” decât de construirea noului sistem politic care urma să conducă România, a explicat procurorul militar.

Cătălin Piţu, încadrat de Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, şi Simona Hochmuth, de la Agora Unit
 
În cazul lui Iosif Rus, acesta este acuzat că ar fi contribuit la masacrul de la Aeroportul Otopeni, unde au murit 48 de persoane.
 
„În 22 decembrie, fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu pleacă din Bucureşti. El a fost până atunci comandantul suprem al Forţelor Armate Române. Începând cu 22 decembrie, orele 16.00, cel care a fost acceptat ca noul comandat suprem al Forţelor Armate Române şi inclusiv preşedinte a fost Ion Iliescu. Statistic, până la 22 decembrie, cât Ceauşescu a fost preşedintele României şi comandantul suprem al Forţelor Armatei, au murit, la nivelul întregii ţări, 153 de persoane. Din momentul în care Ceauşescu a fugit, el a pierdut toată puterea. Nu a mai reprezentat nimic, nu a mai putut comanda nimănui, fiind închis într-o unitate militară de la Târgovişte. Între 22 şi 30 decembrie 1989, au murit aproape 900 de persoane, cu peste 2.000 de răniţi. Avem o balanţă dezechilibrată. O disproporţie evidentă. Trageţi concluziile singuri”, a comentat procurorul Cătălin Piţu.
 

Cei trei au mai rămas în viaţă

Din 1990, începând cu Procesul de la Timişoara, au fost multe procese împotriva persoanelor care au participat la represiunea manifestanţilor din marile oraşe.
 
“La nivelul întregii ţări au existat foarte multe, sute de situaţii în care acţiuni, conduite individuale sau chiar şi colective ale diverselor persoane au fost supuse procesului de judecată, dar pentru infracţiuni de drept comun. Represiunea de la Timişoara a făcut parte dintr-un proces, persoane aflate chiar şi de la vârf, considerate responsabile de reprsiune, au fost condamnate. În aceste cazuri nu se mai poate efectua o nouă cercetare. Cercetarea a demonstrat că alături de cei trei au fost şi alte persoane care au săvârşit crime împotriva umanităţii. Fostul ministru al Apărării, fostul şef al Securităţii, fostul şef al Ministerului de Interne, fostul şef al Comandamentului de Infanterie etc., toţi din vârful structurii politico-militare. Dar toţi aceştia au murit între timp, iar legea spune că nu poţi trimite în judecată persoane decedate”, a mai spus Cătălin Piţu, care a lucrat 15 ani ca procuror militar la Timişoara, mutat în urmă cu trei ani la Parchetului Militar din Bucureşti. 
 
Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă în luna aprilie 2019 de către fostul procuror general Augustin Lazăr. Primul termen a avut loc la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 29 noiembrie, însă procesul Revoluţiei a fost amânat până anul viitor, următorul termen fiind programat pentru 21 februarie 2020. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: