Paştele în comunism: Perioada în care una spuneai şi alta gândeai. Elevii erau chemaţi la activităţi pioniereşti

Chiar dacă Nicolae şi Elena Ceauşescu erau atei, sărbătoarea Învierii Domnului a fost respectată de majoritate a bănăţenilor. Excepţie au făcut cei care deţineau funcţii de conducere şi membrii de partid.

Oamenii erau descurajaţi să meargă la biserică, dar de regulă exista o aşa zisă viaţă dublă în comunism: una spuneai, dar alta gândeai. Astfel se întâmplau lucrurile şi în perioada marilor sărbători religioase. Nimeni nu a putut să interzică credincioşilor să ţină Paştele ori să meargă la slujbele de la biserică.
 

Cei care respectau cu „sfinţenie” regulile comunismului erau persoanele care deţineau funţii de conducere la întreprinderi, cei care lucrau în Armată sau în sistemul judiciar şi marii activişti PCR.  

„Problema era că oamenii se fereau unii de alţii. La şedinţele de partid fiecare spunea că nu se duce la biserică, dar pe ascuns foarte mulţi se duceau. Cei care nu mergeau erau membri de partid aduşi de regulă din alte zone ale ţării. Ei îşi mai supravegheau colegii. Însă oamenii simpli mergeau fără probleme la biserică, chiar dacă li se spunea că nu e bine. Să nu uităm că mulţi dintre conducătorii şi activişti comunişti îşi botezau copiii. Asta cu toate că se dădeau atei. Ţin minte, când eram copil sau mai tâziu adolescent, mergem la biserică fără să ştiu că este interzis”, a declarat istoricul Mircea Rusnac.

Problema era că Securitatea a pus la punct un plan de racolare a preoţilor, iar feţele bisericeşti nu au refuzat colaborarea. Este cunoscut, chiar şi actualul Mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu a colaborat cu Securitatea, el cerându-şi scuze pentru acest gest după anii 90.

Chemaţi la şcoală în Duminica Paştelui

În anii 80, pentru ca tinerii să nu simtă spiritul sărbătorii, profesorii aveau grijă ca în prima zi de Paşti să le facă programe „recreative”, chiar dacă era duminică.

„Aveau un obicei prost să ne cheme în Duminica Paştelui la şcoală. Le venea mereu o idee pentru a ne strica vacanţa. Ba ne puneau la muncă voluntară, strângeam hârtii de pe stradă, ba diverse activităţi extraşcolare, numai să nu mergem la slujbe. Dar cu cât treceau anii, cu atât era şi mai permisibil Paştele”, a mai spus Rusnac.

Comunismul lui Ceauşescu trebuia să înlocuiască orice religie, mai ales că nu era normal ca românii să se închine la doi conducători!

„Religia era ca un duşman pentru poporul comunist. Toate vechile religii trebuiau înlocuite de noua religie – comunismul. În creştinism se ştie că există viaţă după moarte. Comunismul spunea că există doar viaţa pe pământ, aşa că important este să se făurească cât mai multe cât trăim”, a mai declarat istoricul Mircea Rusnac.

Acum oamenii sunt liberi să meargă la biserică, dar nu se duc

Fazekas Csaba, preot la Biserica Reformată din Timişoara, susţine că nu a contat etnia celor care erau în funcţii de conducere. Aceştia pur şi simplu respectau „conduita de viaţă comunistă” şi nu frecventau bisericile. 

“Pentru cei cu funcţii de conducere era interzisă biserica. Ei erau urmăriţi şi dacă erau prinşi la biserică, a doua zi, la şedinţele de partid erau scoşi în faţă şi arătaţi cu degetul. Erau traşi la răspundere. Ei riscau să îşi piardă locurile de muncă. Intelectualitatea nu mergea la biserică. Nici copii lor nu aveau voie să meargă la biserică, pentru că acest lucru nu era semn de bună educaţie. Cu efectele acestei probleme ne confruntăm astăzi: cei de vârste între 35 şi 55 de ani, crescuţi cu credinţa în ideologia comunistă, nu merg nici acum la biserică”, a declarat Fazekas Csaba.
 

Şi preotul reformat îşi aduce aminte că în copilărie era chemat la şcoală în Duminica Paştelui.

“Se găseau tot felul de activităţi pioniereşti în timpul slujbelor religioase. Îmi aduc aminte că mama mea mă ducea înainte la slujbă, iar apoi mă lăsa la şcoală. Acum se întâmplă un fenomen nou: Înainte de ‘89, era interzis să se meargă la biserică, dar oamenii mergeau. Acum sunt liberi să meargă, dar se duc din ce în ce mai puţini. Acum nu mai sunt presiuni idologice, dar există presiuni liberale”, a mai declarat Fazekas Csaba.