Garnizoana Timişoarei a fost demilitarizată oficial. Palatul în care au locuit toţi conducători armatelor din Banat a fost predată de MApN

Garnizoana Timişoarei a fost demilitarizată oficial. Palatul în care au locuit toţi conducători armatelor din Banat a fost predată de MApN

Sorin Predescu şi reprezentanţii MApN au semnat documentele pentru Garnizoană

Sorin Predescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patriomoniu Naţional, a semnat, împreună cu reprezentanţii MApN, documentele de predare-primire a clădirii comenduirii garnizoanei.

Garnizoana din Piaţa Libertăţii a fost, în sfârşit, demilitarizată. Ministerul Apărării Naţionale a predat clădirea Ministerului Culturii, care va amenaja acolo Muzeul Naţional al Revoluţiei Anticomuniste. 

Reprezentanţii MApN şi Sorin Predescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patriomoniu Naţional, au semnat, miercuri, documentele de predare-primire a clădirii comenduirii garnizoanei. 

Clădirea a fost lăsată de ani buni să se degradeze, pentru că armata nu a mai folosit-o. 
 
“Astăzi a fost semnat protocolul de predare-primire. Am fost delegat de domnul ministru Valer-Daniel Breaz, pentru a prelua această clădire, cu scopul declarat şi finanţat de a construi Muzeul Revoluţiei. Garnizoana arată ca o clădire părăsită. Ea a fost părăsită de MApN, a fost dată la un moment dat Consiliului Judeţean, apoi a revenit în patrimoniul armatei. E destul de trist decorul. Nu e nimic dezastruos, dar trebuie intervenit de urgenţă la nivelul acoperişului. Sunt anumite elemente istorice acoperite de construcţii parazit, realizate de-a lungul istoriei mai recente. Clădirea pare destul de sănătoasă pentru vârsta ei. Aşteptăm expertiza pentru a vedea ce trebuie făcut”, a declarat Sorin Predescu, pentru “Adevărul”. 

 
"Este un spaţiu foarte potrivit pentru un muzeu"
 
Garnizoana din Piaţa Libertăţii nu a fost niciodată deschisă publicului larg, ea fiind mereu sub pază militară. Sorin Predescu a avut ocazia să o viziteze. 
 
“Sunt destul de multe camere, e tipic construcţiei de secol XVIII, de camere care dau în alte camere. Este un spaţiu foarte potrivit pentru un muzeu. Acum cinci ani, când am făcut o identificare de clădiri pentru Muzeul Revoluţiei, ne-am oprit asupra Garnizoanei tocmai pentru că era extrem de potrivită. E cam structura pavilioanelor Muzeului de Artă. Sălile sunt mari şi frumoase, cu lumină destul de multă. Sigur, e de lucru la aceste săli, dar din fericire avem şi finanţarea”, a mai declarat Predescu.
 
 
Garnizoana are şi o curte interioară foarte mare, care va putea fi utilizat pentru evenimente culturale. 
 
"Ea e încă în paza armatei, dar trebuie să găsim o formulă de protecţie" 
 
Ministerul Culturii a alocat 3,5 milioane de euro, printr-un grant obţinuţi de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru realizarea Muzeului Revoluţiei. 
 
“Mai sunt mici amănunte de reglat cu armata, preluarea utilităţilor etc. Ea e încă în paza armatei, dar trebuie să găsim o formulă de protecţie. Urmează depunerea unui Certificat de urbanism, iar după ce se fac studiile şi expertizele pot începe lucrările de restaurare. Banii sunt în cont de cinci ani, clădirea ne lipsea. Sunt bucuros, deşi e destul de târziu, e o iniţiativă care are sens. Această clădire merita să primească o destinaţie, una cu o semnificaţie foarte mare”, a adăugat Sorin Predescu.
 
 
Mult aşteptatul muzeu va trebuie să fie gata până în 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană. 
 
Clădire în care a locuit guvernatorul Mercy
 
Garnizoana din Piaţa Libertăţii este cel mai vechi imobil din oraş care îşi păstrează volumetria iniţială (exeptând Castelul Huniade), pentru că foarte multe clădiri construite la aceea vreme au suferit transformări, etajări şi schimbări de aspect şi funcţiune. 
 
Garnizoana apare în planurile Cetăţii în 1727, fiind construită de administraţia militară austriacă, după eliberarea Banatului de sub ocupaţia otoman
 

 
În palatul fostei garnizoane au locuit toţi conducători armatelor din Banat, în frunte cu guvernatorul Mercy. Aici a stat şi împăratul Iosif al II-lea, după o vizită făcută la Timişoara în 1825. Chiar şi la această clădire, intrarea a suferit modificări, în jurul anului 1880.


 
Pe planurile detaliate din 1752 apare ca o casa cu un etaj şi mansardă. La parter erau bucătăria, grajdurile, camerele pentru servitori şi ordonanţe. La etaj erau încăperi de locuit, spaţii de reprezentanţă şi arhiva. La mansarda erau încăperi de locuit şi depozite. Pe la 1900 se construiesc la parter trei arcade, însă astăzi numai arcada din mijloc, prin care se accede în cladire, se mai păstrează.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: