UPDATE Fermierii români „vrăjiţi” cu bani europeni, somaţi să restituie zeci de milioane de euro. Clarificările Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale
0
Savoarea fondurilor europene i-a atras pe mulţi fermieri români. În unele cazuri, beneficiarii au creat, însă, ceea ce se numesc„condiţii artificiale”. Obligate să sesizeze neregulile, autorităţile române au dat undă verde finanţărilor. După ce investiţiile au fost aproape realizate, autorităţile române au cerut restituirea banilor. Pentru mulţi fermieri, asta este echivalent cu condamnarea la moarte a afacerii lor.
UPDATE: Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a reacţionat ca urmare a articolului în care „Adevărul” prezenta situaţia fermierilor obligaţi să restituie banii europeni primiţi din cauza identificării condiţiilor artificiale, după aprobarea finanţării sau chiar după ce proiectul a fost implementat în mare parte. AFIR precizează că în cazurile în care se solicită restituirea banilor în cursul implementării proiectului sau chiar după aceea, autorităţile române nu puteau să identifice condiţiile artificiale înainte de aprobarea finanţării, astfel de situaţii constatându-se în timpul implementării proiectelor. „În perioada de evaluare a proiectelor, elementele identificate nu pot conduce la o concluzie clară privind crearea în mod artificial a condiţiilor necesare obţinerii ajutorului financiar nerambursabil. În aceste cazuri, beneficiarii respectivi vor fi evaluaţi pe parcursul implementării proiectelor şi în perioada ex-post, când activitatea acestora este relevantă pentru intenţia de a eluda regulile de finanţare. Atunci se pot colecta şi compara mai multe dovezi care pot conduce la concluzia că beneficiarii respectivi au creat condiţii artificiale. Acesta este motivul pentru care multe proiecte sunt reziliate la finalul sau după perioada de implementare, pentru că, de regulă, atunci se materializează fără echivoc intenţia beneficiarului de a crea condiţii artificiale. Tot atunci se poate constata dacă declaraţiile din Cererea de Finanţare corespund realităţii”, arată reprezentanţii AFIR.
Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale confirmă pierderile imense provocate de rezilierea contractelor ca urmare a identificării condiţiilor artificiale. „Este adevărat, un proiect finalizat care este reziliat din cauza creării condiţiilor artificiale constituie o pierdere imensă: în ordine cronologică în primul rând pentru acei beneficiari care nu au primit finanţare şi care au intrat în competiţie respectând regulile jocului. În al doilea rând, banii pot fi consideraţi pierduţi până la recuperarea lor de la beneficiarul iniţial iar din punct de vedere al impactului economic valoarea lor este mult diminuată. În al treilea rând, de cele mai multe ori proiectele nu supravieţuiesc rezilierii, acest fapt având impact direct asupra comunităţii (desfiinţarea locurilor de muncă create fiind cel mai la îndemână exemplu). Nu în ultimul rând, impactul negativ afectează întregul mecanism de absorbţie a fondurilor europene. Cu toate că reziliere contractului şi recuperarea banilor europeni este în fapt îndreptarea unei nedreptăţi, până la înţelegerea cauzei rezilierii şi a justeţei acţiunilor Agenţiei, la nivel de percepţie, sunt descurajaţi cei care vor să acceseze fonduri care rămân cu impresia că „sistemul este corupt”. Tocmai pentru a lămuri aceste aspecte, suntem la dispoziţia tuturor celor care solicită informaţii concrete corecte şi pertinente despre măsurile pe care le luăm pentru a ne desfăşura activitatea”, mai arată AFIR.
În acelaşi punct de vedere AFIR arată că interesul permanent al beneficiarilor trebuie să fie acela de a fi corecţi şi de a se asigura de îndeplinirea reală a tuturor condiţiilor impuse pentru a primi finanţare, şi nu de a găsi metode de a „eluda” sistemul. Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale a subliniat că problema condiţiilor artificiale este una reală, astfel de nereguli fiind confirmate de verificări efectuate de Serviciile Comisiei (DG-Agri, OLAF, Curtea de Conturi Europeană) sau de organisme cu atribuţii de control din România (DLAF), organe de cercetare penală (DNA) sau Curtea de Conturi a României.
_______________________________________________________
Una din marile probleme cu care se confruntă mulţi fermieri români care au accesat fonduri europene nerambursabile o reprezintă emiterea de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a unor decizii prin care se constată crearea unor condiţii artificiale pentru obţinerea banilor europeni şi se solicită restituirea banilor. Concret, AFIR le solicită fermierilor să restituie banii primiţi prin crearea unor condiţii artificiale. Surse din domeniul agricol au declarat că aceste decizii emise de AFIR reprezintă o adevărată dramă pentru mulţi fermieri a căror afaceri agricole riscă să fie ruinate.
Dimensiunea reală a fenomenului un este cunoscută în detaliu nici măcar de AFIR. La solicitarea „Adevărul”, reprezentanţii AFIR un au putut preciza numărul exact al proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în care s-au identificat condiţii artificiale pentru că „o astfel de evidenţă, strict pe un anumit tip de neregulă, nefiind relevantă pentru impactul general al PNDR”. AFIR a comunicat, însă, că numai pe măsura 3.1.2. au fost identificate 394 de procese în care AFIR a fost dată în judecată ca urmare a emiterii deciziilor de restituire a banilor din cauza condiţiilor artificiale.
„Dintre acestea, 43 de dosare au fost soluţionate irevocabil în favoarea AFIR, iar 2 au fost pierdute irevocabil. Celelalte 349 de dosare se află încă pe rolul instanţelor de judecată în diverse faze procesuale. Cuantificat din punct de vedere financiar, suma care urmează să fie recuperată este de 19,4 milioane euro, din care au fost recuperate până în prezent 2,9 milioane euro”, au arătat reprezentanţii AFIR, la solicitarea „Adevărul”.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a prezentat şi situaţiile în care se consideră că s-au creat condiţii artificiale pentru accesarea fondurilor europene.
· Hala de productie sau spatiul de desfasurare a activitatii comune intre mai multi solicitanti, sau chiar beneficiari de finantare nerambursabila, fara a exista delimitari sau doar cu delimitari formale, avand utilitati comune.
· Ferme construite una in imediata vecinatate a celeilalte, inlesnind astfel colaborarea celor doua societati solicitante de finantare nerambursabila. In aceste cazuri, in general AFIR a intalnit: teren lotizat, utilitati comune, lipsa delimitarilor, constructor comun, consultant comun, activitati identice, similare sau complementare.
· Facilitati de cazare, restaurant si servicii de agrement prestate de membrii aceleiasi familii, de persoane foarte apropiate (care au relatii comerciale, relatii sociale etc.) sau de catre un grup de persoane care desfasoara o activitate concertata in scopul sporirii veniturilor grupului respectiv.
· Facilitati de cazare, restaurant si servicii de agrement implementate in zone invecinate si care creeaza potentialilor clienti aparenta unui singur complex (integrat).
· Înfiinţarea mai multor societăţi comerciale (controlate direct sau indirect de către o singură persoană fizică/ juridică sau grup de persoane) şi depunerea proiectelor de obţinere a finanţării de către fiecare dintre societăţile astfel înfiinţate, pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile în cuantum mai mare decât plafonul măsurii de sprijin sau pentru a evita restricţiile impuse cu privire la derularea unui singur proiect în acelaşi timp şi în cadrul aceleiaşi măsuri
· Schimbarea formală a acţionariatului şi administratorului solicitantului înainte de depunerea Cererii de Finanţare în vederea obţinerii de avantaje necuvenite.
· Încadrarea forţată a solicitantului şi a exploataţiei în categoria „fermă de familie”, pentru care există alocare financiară distinctă, în vederea accesării facile a fondurilor pentru investiţii
· Înfiinţarea formală de întreprinderi în mediul rural prin care să se achiziţioneze, cu sprijin FEADR, maşini, utilaje şi echipamente pentru lucrări de construcţii a căror utilizare va fi parţial/ integral mediul urban, contrar regulilor din fişa măsurii: „în cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru microintreprinderile si intreprinderile mici din mediul rural care creeaza sau dezvolta activitati non-agricole in zonele rurale”.
Ce a păzit România când creau fermierii condiţii artificiale?
Cea mai dubioasă chestiune în problema „condiţiilor artificiale” ţine de modul în care au acţionat, sau mai corect spus, nu au acţionat, autorităţile române. Avocatul Loredana Bugarschi, care reprezintă mai multe firme din domeniul agricol în procese cu AFIR-ul atrage atenţia că în toată această situaţie s-a ajuns din cauza autorităţilor române, care au ştiut condiţiile în care s-a solicitat finanţarea, au aprobat banii, au şi virat o parte din sume, iar apoi au solicitat restituirea banilor. „Am avut de pildă, în practică, situaţii de neconceput pentru beneficiarii acestor fonduri în care, s-a declarat proiectul nostru eligibil, s-a încheiat contractul de finanţare- ulterior anului 2011, deci când Directiva comunitară care prevede existenţa acestor condiţii artificiale exista deja, s-au făcut şi plăţi în cadrul proiectului şi inainte de finalizarea proiectului, atunci când a fost depusă ultima cerere de plată - cu o sumă foarte mare într-adevar - cei de la AFIR şi-au dat seama că identifică in cadrul proiectului existenţa condiţiilor artificiale”, a explicat avocatul.
Potrivit Loredanei Bugarschi autorităţile române au recurs la măsura extremă. „Au solicitat rezilierea contractului, suspendarea plăţilor şi restituirea tuturor sumelor achitate în cadrul proiectului până în acel moment. Se pune întrebarea legitimă a clientului meu, beneficiar FEADR. De ce nu a identificat AFIR –ul existenţa condiţiilor artificiale la începutul proiectului? Sau atunci când acesta a fost declarat eligibil? Sau atunci când a fost semnat contractul de finanţare? Sau înainte de a se efectua primele plăţi în cadrul proiectului? Cum e posibil ca AFIR să fii avut o poziţie la începutul proiectului şi o alta poziţie –total opusă- la finalul său, mai ales că legislaţia era aceeaşi”, a arătat avocatul Loredana Bugarschi, specializată în litigii cu AFIR-ul pe tema condiţiilor artificiale.
Avocatul Loredana Bugarschi (foto) consideră că în această situaţie s-a ajuns pentru că autorităţile române responsabile în domeniu nu şi-au făcut datoria la momentul potrivit, în momentul aprobării finanţărilor şi rambursării banilor, regelementările nefiind clarificate pentru autorităţile de la noi. „Pe de o parte, beneficiarii FEADR sunt obligaţi să asigure şi să menţină viabilitatea investiţiei pentru care au primit finanţare, iar pe de altă parte trebuie să fie foarte atenţi în favoarea cui prestează servicii cu utilajele şi echipamentele achiziţionate în cadrul proiectului, pentru a nu fi acuzaţi de crearea de conditii artificiale. Faptul că, în prezent, identificarea cu mare întirziere a acestor condiţii artificiale în cadrul proiectelor, conduce în mod dramatic la falimentarea acestor investiţii, reprezintaă un fenomen ce ţine de lipsa de preocupare din partea autorităţilor române de a aplica legislaţia europeană în spiritul pentru care aceasta a fost adoptată, respectiv dezvoltarea rurală”, a mai spus Loredana Bugarschi, potrivit căreia singura speranţă pentru fermierii cărora li se solicită resituirea banilor de către AFIR din cauza condiţiilor artificiale este instanţa.
Proces câştigat în primă instanţă
Astfel de litigii se judecă pe fond la Curtea de Apel, iar majoritatea proceselor se deschid la Bucureşti, unde există deja o practică în acest sens. O sentinţă intrată în posesia „Adevărul” scoate la iveală cazul unei societăţi agricole din Timiş care a obţinut, în 2010, o finanţarea europeană nerambursabilă de 620.000 de lei. Autorităţile române au solicitat rezilierea contractului de finanţare din cauza condiţiilor artificiale. Astfel, s-a invocat faptul că pentru a se accesa sume cât mai mari de bani s-au creat mai multe firme, controlate de aceleaşi persoane, cu relaţii între ele şi angajaţi comuni. Firma a contestat în instanţă procesul-verbal emis de AFIR şi a primit câştig de cauză. Judecătorii au arătat că la momentul accesării finanţării „nu exista vreo dispoziţie comunitară sau naţională care să interzică beneficiarilor fondurilor FEADR să aibă angajaţi comuni sau contracte de muncă part-time”. Magistraţii au admis astfel cererea beneficiarului de fonduri europene, dar sentinţa un este definitivă, procesul fiind pe rolul Curţii Supreme în faza de recurs.
Se încarcă comentariile...
