EXCLUSIV Contribuţia românilor la primul satelit cu inteligenţă artificială care a fost trimis pe orbită

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lansarea satelitului cu robotul Myriad 2 FOTO Tim Herman/ Intel
Lansarea satelitului cu robotul Myriad 2 FOTO Tim Herman/ Intel

Echipa de la Movidius Timişoara, divizie aflată sub aripa gigantului american Intel (compania care a inventat procesoarele pentru computere), a dezvoltat ochiul de robot de pe satelitul trimis pe orbită de Agenţia Spaţială Europeană.

GALERIE FOTO

În 2 septembrie 2020, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a lansat pe orbită un mic satelit, botezat PhiSat-1, care va avea misiunea de a monitoriza gheaţa polară şi umiditatea solului. Ştirea ar fi trecut aproape neobservată dacă satelitul nu ar fi avut o premieră. Este vorba despre primul satelit cu inteligenţă artificială la bord. Mai exact, ochiul de robot trimis să facă poze din spaţiu cu Pământul are capacitatea să selecteze pozele bune de cele nereuşite. De regulă, peste 70 la sută din pozele făcute din spaţiu sunt neclare, din cauza norilor.  

Procesorul Myriad2 şterge, pur şi simplu, pozele neclare, ascunse de nori, şi nu le mai trimite pe Pământ. Acest lucru va uşura misiunea specialiştilor care vor putea observa mai uşor eventualele dezastre. Responsabili de Myriad2 sunt cei de la compania Intel, se mai anunţă în ştirea transmisă la nivel mondial. Vestea cu adevărat grozavă pentru noi este că procesorul Myriad2 a fost dezvoltat în Timişoara, de către specialiştii Movidius.  

Aşadar, românii au pus umărul la primul satelit cu inteligenţă artificială care a ajuns pe orbită, ceea ce nu este puţin lucru. 

„Lansarea satelitului a fost făcută de Agenţia Spaţială Europeană împreună cu firma Ubotica, din Irlanda, care au preluat Myriad2 de la Intel, cu tot cu kitul de dezvoltare. Nici nu este unul din ultimele procesoare pe care le-a făcut Movidius. E unul mai vechi. Doar că a fost pus pe primul satelit unde face o funcţie. Sună interesant că e prima soluţie de inteligenţă artificială în spaţiu, dar face o funcţie destul de simplă. La ora actuală, se fac lucruri mult mai complexe pe Pământ. Practic, satelitul se mişcă deasupra Pământului şi face poze constant. În timp ce preia pozele, le procesează şi îşi dă seama dacă sunt neclare din cauza norilor. Acelea nu au nicio valoare de informaţie. Pe tine te interesează ce e pe suprafaţa Pământului; păduri, oceane etc. Nu are rost să trimită rebuturile. Procesorul nostru asta face, e ochiul unui robot care filtrează din mers, se uită pe poză şi dacă sunt prea mulţi nori nu o trimite pe Pământ. Cu alte cuvinte, poate să trimită mult mai multe poze relevante. Asta este povestea în sine”, a declarat Valentin Mureşan, director Intel România şi fondatorul companiei Movidius. 

Drone inteligente de la Movidius 

Firma Movidius a luat fiinţă în Irlanda, la Dublin, în 2005, şi, la acea vreme, avea trei angajaţi, mai exact cei trei confondatori: Sean Mitchell, David Moloney şi timişoreanul Valentin Mureşan. Intenţia lor era să dezvolte softuri pentru tehnologii inteligente, concret pentru telefoane şi drone. 

În acelaşi an, 2005, Mureşan a deschis primul birou, cel de la Timişoara, care peste un deceniu avea deja aproape o sută de angajaţi şi o cifră de afaceri de afaceri de 11 milioane de euro. În 2016, Movidius a fost cumpărată de gigantul Intel. Conform unor cifre neoficiale, Intel ar fi plătit pentru această tranzacţie 300 de milioane de euro. 

Procesorul Myriad 2 FOTO Intel.com

Specialiştii de la ESA şi Intel lucrează la satelit FOTO Tim Herman/Intel
 

Una din tehnologiile dezvoltate de Movidius pentru drone viza detectarea obstacolelor, pe care drona era învăţată să le evite.  

„În momentul în care Movidius a fost achiziţionat de Intel, deja aveam acest procesor, Myriad2. După patru ani, a ajuns să fie folosit pentru un satelit. Noi am făcut partea de software. O aplicaţie pe softul pe l-am dezvoltat noi este acest ochi de robot, care filtrează pozele cu prea mulţi nori. La acea vreme lucram pentru dronele DJI. Făceam partea de pilotare a dronelor. Cu procesoarele noastre deserveam până la şase camere, montate în faţă, spate, stânga dreapta, şi două pe burtă. Ele erau ca nişte detectoare de obstacole, îşi dădea seama că te îndrepţi către un obstacol şi transmitea informaţia dronei să-l evite. Erau primele drone cu pilot automat. De asemenea, erau acele drone care te filmau. De exemplu, te urcai pe bicicletă şi drona ştia să te urmărească tot timpul. În plus ştia să evite obstacolele. Am lucrat şase ani în cercetare pentru a ajunge la soluţia respectivă”, a mai spus Valentin Mureşan.  

Procesorul Myriad 2 FOTO Intel.com

Procesorul Myriad 2 dezvoltat de inginerii din Timişoara FOTO Tim Herman/Intel
 

Soluţii pentru inteligenţă artificială dezvoltată la Timişoara 

Inginerii de la Timişoara au început să lucreze cu tehnologii avansate, să realizeze super-procesoare şi au ajuns să colaboreze cu Google pentru realizarea telefoanelor inteligente şi cu chinezi de la DJI, cea mai mare companie de drone din lume, sau cu Lenovo pentru telefoane.  

În 5 octombrie, Movidius a sărbătorit 15 ani. Ultimii patru ani ca divizie în cadrul Intel (care are trei site-uri în România, la Timişoara, Braşov şi Galaţi, cu aproximativ 350 de angajaţi). 

„Fiind preluaţi de Intel, pe ei i-a interesat arhitectura procesorului Myriad2, dar şi următoarea generaţie, MyriadX. E o familie de procesoare acum, arhitectura e preluată în diferite procesoare Intel, iar noi continuăm, la Timişoara, să scriem software pentru aceste procesoare, la o scară mult mai mare şi cu oportunităţi mult mai mari. Intel are o piaţă foarte mare de semiconductoare. Divizia noastră face tot ce ţine de arhitectura şi softul pentru inteligenţa artificială”, a mai declarat Valentin Mureşan. 

Procesorul Myriad 2 FOTO Intel.com

Ochiul de robot Myriad 2 FOTO Tim Herman/Intel
 

Zece ani a trăit în Irlanda 

Povestea lui Valentin Mureşan este demnă de un roman. La finalul studiilor de la Facultatea de Calculatoare din Timişoara, în 1996, Valentin Mureşan a plecat cu o bursă Tempus, la Dublin, pentru proiectul de diplomă. După şase luni avea să revină acasă, cu multe bagaje şi bani economisiţi. Spune că se gândea să cumpere o garsonieră în Timişoara. A găsit un zbor doar prin Bulgaria, de unde urma să ia trenul spre România. 

„Părinţii îmi spuneau să iau un avion direct, chiar dacă trebuia să plătesc 1.000 de mărci. Eu voiam să vin cu toţi banii acasă. Am strâns cam 8.000 de mărci. Dar am ales să vin cu trenul. La un moment dat, în compartiment au intrat patru tineri prietenoşi. Unul dintre ei spunea că e ziua lui şi îmi oferă de băut, dar am refuzat. Au spus să beau măcar o cafea. Problema este că mi-au pus ceva în cafea. În câteva secunde am simţit că nu mai am aer. Se pare că a fost un puternic halucinogen, care m-a făcut să trăiesc ca în Pulp Fiction. Mi-au furat toate bagajele, banii şi documentele. Reţin că m-am trezit în Sofia, în gară, cu o ambulanţă lângă mine. O asistentă încerca să-mi facă o injecţie. Nu ştiam ce e cu mine. Atunci nu erau telefoane mobile, părinţii nu ştiau nimic de mine. În mintea mea se întâmplau tot felul de lucruri. Nici acum nu ştiu ce era adevărat şi ce era halucinaţie. La un moment dat m-am trezit în tren, cred că asta e adevărat, înconjurat de poliţişti cărora le spuneam că este o bombă în tren. Ţin minte că am fost pleznit“, a povestit Mureşan.  

image

Valentin Mureşan
 

A fost dus cu cătuşele până la graniţă. „Cei de la Giurgiu mi-au dat drumul să plec. Am ajuns în grădina unui om care a sunat la 112. M-au recuperat din grădină şi m-au dus la punctul de grăniceri, în infirmerie. A fost prima zi în care am putut să spun că probabil am fost drogat“, a spus Valentin Mureşan. 

După un timp, Valentin Mureşan s-a întors în Irlanda, unde a rămas zece ani. Pentru început, pentru doctorat. Apoi a lucrat în cercetare la Universitatea din Dublin.  

Astăzi, Valentin Mureşan este unul dintre cele mai implicate persoane în viaţa Timişoarei. Este fondatorul Fundaţiei Comunitară Timişoara (care organizează şi maratonul Timotion), Banat IT, Alergotura, a pus umărul la crearea centrului cultural Faber, iar, mai nou, face parte din comisia primarului Dominic Fritz, pentru combaterea pandemiei de COVID-19. 

Alergotura

Valentin Mureşan este pasionat de alergare
 

Vă recomandăm să mai citiţi:  

Planul lui Dominic Fritz de a face din Timişoara un oraş exemplar în combaterea pandemiei coronavirus

Faber - o poveste despre renaşterea Timişoarei de odinioară. Cum se transformă fabrica de uleiuri şi săpun, înfiinţată în 1844

O companie din Timişoara lucrează la dezvoltarea celor mai preformante drone din lume, Phantom 4


Românii din spatele motorului Google: în Timişoara se lucrează la proiectul care va schimba conceptul de „smartphone“

Cea mai nouă achiziţie Intel are filială la Timişoara şi a creat un procesor prin care telefonul „înţelege“ lumea

Investiţie de 40 milioane de dolari şi tehnologie de ultimă oră la Timişoara: „Procesor care reconstituie modul în care vedem obiectele din jur“

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite