Discriminarea comunelor faţă de oraşe. Strigătul unui primar din mediul rural. „Există pericolul să pierdem satul românesc“

Veşnicia s-a născut la sat, dar există pericolul să pierdem satul românesc, aşa cum este el, pentru veşnicie, este de părere Alin Nica, primarul din Dudeştii Noi (judeţul Timiş).

Alin Nica, primarul liberal al comunei Dudeştii Noi a fost ales prima dată în funcţie în 2004, pe când avea doar 23 de ani. La acea vreme era cel mai tânăr prima din România. 

Alin Nica era numit şi „Primarul Eurovision”, după ce a ajuns în finala naţională a concursului de muzică uşoară, din 2009, cu piesa „Don’t Leave”. 

Venirea lui Alin Nica a adus schimbarea de mentalitatea şi de atitudine. Dudeştii Noi s-a transformat dintr-un sat izolat lângă Timişoara, fără drum asfaltat şi în beznă, într-o localitate rezidenţială. 

Alin Nica a atras fonduri europene, fonduri naţionale, iar bugetul local s-a îmbogăţit cu banii de firmele care au venit în comună. 

Primarul este însă dezamăgit de sistemul actual, care nu-i permite să facă mai mult. El şi-a spus păsul în cartea “Bănăţeni pentru viitorul României”, lansat sub egida Academiei Române- filiala Timişoara.

“Veşnicia s-a născut la sat, dar există pericolul să pierdem satul românesc, aşa cum este el, pentru veşnicie. Spun acest lucru deoarece decalajul dintre mediul rural şi cel urban, în loc să scadă, se adânceşte. Şi nu e o constatare personală, ci se bazează pe statistica Eurostat. Care spune că România are cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană între mediul urban şi cel rural, iar această diferenţă creşte de la an la an, în loc să se reducă. Diferenţa creşte pentru că oraşele şi municipalităţile sunt avantajate faţă de comune, atât în ceea ce priveşte alocarea de fonduri, în mod direct, din cotele defaclate din impozitul pe venit, cât şi în alte alocări bugetare, care, în loc să meargă la bugetul comunelor, merge la bugetul de stat. Dau exemplul impozitului pe venit agricol, care în proporţie de 100 la merge la bugetul de stat. Or, unde se face agricultură? În mediul rural. Dacă iei 100 la sută din impozitul pe activitate agricolă şi duci suma la bugetul de stat, pare clar o subfinanţare a comunităţilor locale din mediul rural.

În mediul urban sunt concentrate, în general, serviciile şi industria. Din ipozitul pe venit din aceste localităţi doar cota de 43 la sută rămâne la bugetul local. În consecinţă, e o discriminare, cel puţin din acest punct de vedere, a mediului rural faţă de cel urban”, susţine Alin Nica.

"Există legi prin care alocarea resurselor de personal se face diferenţiat între urban şi rural"

Primarul susţine că de aici decurg o serie de anomalii, care ţin de finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale din mediul rural, deficitară în comparaţie cu cea din mediul urban.

Un alt exemplu dat de Nica este legat de capacitatea administrativă a autorităţilor publice din mediul rural, iarăşi discriminate faţă de cele din mediul urban.

“Există legi prin care alocarea resurselor de personal se face diferenţiat între urban şi rural. Diferenţiat, nu ţinând cont că atribuţiile sunt aceleaşi, nici măcar de numărul populaţiei, ci doar pentru că o primărie este situată într-o comună şi are mai puţin personal decât o primărie situată într-un oraş sau municipiu. De exemplu, o comună cu 3.000 de locuitori va avea, conform legii, un normativ de personal cam cu 30 la sută mai mic decât un oraş cu 3.000 de locuitori. Or, am văzut comune cu 3.000 de locuitori care arată mai bine decât un oraş de aceeaşi magnitudine…Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi trebuie să beneficieze de aceleaşi servicii din partea autorităţilor publice locale, fie că stau la oraş, fie că stau la sat”, a mai scris Alin Nica.  

"Un secretar de comună are un salariu cam cu 40 la sută mai mic decât cel de la oraş"

Încă un argument că există discriminare între sat şi oraş, iar calitatea funcţionarilor din mediul rural are de suferit, este salarizarea diferită.

“Un secretar de comună, chiar dacă a fost coleg de facultate cu un secretar de oraş şi şef de promoţie, are un salariu cam cu 40 la sută mai mic decât cel de la oraş, chiar dacă numărul locuitorilor este acelaşi. Acest lucru impietează asupra atragerii de personal calificat în administraţia publică locală din comune, cu toate repercursiunile sale în ce priveşte calitatea actului administrativ şi calitatea serviciilor furnizate către cetăţeni”, mai e de părere Alin Nica. 

Pornind de la această stare de fapt, Alin Nica propune României să mizeze mai mult pe potenţialul, încă neexploatat, pe care mediul rural românesc îl are. 

“Avem 87 din suprafaţa ţării acoperită de mediul rural, de comune, şi totuşi, nu am văzut o strategie naţională care ssă pună în valoare acest potenţial imens. Practic, neglijăm 87 la sută din teritoriul acestei ţări cu potenţial agricol, turistic, ecologic şi de protejare ecologică. E o grimă pentru dezvoltarea ţării să nu fructifici acest poteţial. Apoi, mai sunt potenţialul uman şi cultural. În final, rezultatul va duce la o masivă depopulare a mediului rural şi concentrare în cel urban sau o plecare a oamenilor în ţările occidentale, atunci când nu au şanse de dezvoltare acolo unde locuiesc”, afirmă Nica.