Cresc bălăriile pe şantier. PNL şi USR PLUS nu se înţeleg pentru mutarea unor stâlpi şi riscă să piardă o finanţarea europeană importantă

Cresc bălăriile pe şantier. PNL şi USR PLUS nu se înţeleg pentru mutarea unor stâlpi şi riscă să piardă o finanţarea europeană importantă

Nu se lucrează de mult timp pe şantier FOTO Ruben Laţcău

În proiectul de lărgire a drumului care leagă Timişoara de Autostrada Vestului a intervenit un blocaj peste care Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoara, cei doi parteneri ai proiectului, nu reuşesc să treacă. Problema este că există riscul pierderii finanţării de la U.E.

Lărgirea drumului care leagă Timişoara de Autostrada Vestului, pe fonduri europene, este unul din cele mai importante proiecte aflate în acest moment în derulare în judeţ. Lucrările au început în vara anului 2019, 

Valoarea lucrărilor se ridică la 52 de milioane de lei, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.
 
 
Proiectul prevede două tronsoane separate, unul în continuarea celuilalt. Primul tronson este cel de la sensul giratoriu de la intrare în Dumbrăviţa (care curpinde practica drumul din localitate) până la centura Timişoarei.
Cel de-al doilea tronson este cel de la centura Timişoarei (de la ieşirea din Dumbrăviţa) până la sensul giratoriu de la urcarea pe Autostrada A.
 
Din nefericire nu se mai lucrează de mult timp la drum. A intervenit un blocaj peste care Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoara, cei doi parteneri ai proiectului, nu reuşesc să treacă. Problema este că există riscul pierderii finanţării de la U.E. 
 
Problema este că în Dumbrăviţa circulă troleibuzul. Pentru lărgirea drumului, stâlpii care susţin firele ar trebui mutaţi. 
 
Alin Nica, preşedintele CJ Timiş dă vina pe Primăria Timişoara. Cei de la primărie consideră că vina le aparţine celor de la Consiliul Judeţean. 

 
Ruben Laţcău, viceprimarul Timişoarei, a explicat punctul său de vedere, printr-o postare pe Facebook.
 
“Ce face o administraţie publică când trebuie să realizeze un proiect „primit” de la fosta administraţie, dar prost gândit şi întocmit? Poate să depisteze şi încerce să rezolve problemele, cu tot efortul implicat, sau poate să dea vina pe un partener pentru propria incompetenţă şi pentru câştig politic pe termen scurt.
 
În cazul proiectului Consiliului Judeţean Timiş, de extindere la patru benzi a DJ691 (Dumbrăviţa - Giarmata), am identificat din decembrie anul trecut o serie de probleme mari, precum lipsa stâlpilor necesari pentru linia de troleibuz, întreruperea trotuarelor şi a pistelor de bicicletă, faptul că nu presupune mutarea liniei de înaltă tensiune (deci pe o porţiune vor rămâne 2 benzi, ceea ce va crea un blocaj al fluxului - între Constructorilor şi strada Barcelona, porţiune care ţine tot de CJ). Proiectul l-am primit „pe surse” pentru că nu a fost pus la dispoziţia primăriilor”, susţine Laţcău. 
 
 
Primăria Timişoara nu este executantul proiectului, dar este partener, aşa că, spune Laţcău, după ce au fost identificate împreună cu specialişti problemele, a avut întâlniri cu mai mulţi actori instituţionali, cu reprezentanţi ai CJ (preşedinte, administrator public, directori), ADR-Vest, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Curtea de Conturi, proiectantul şi constructorul, atrăgându-le atenţia că proiectul recepţionat nu respectă caietul de sarcini. 
 
“Pentru a ajuta deblocarea proiectului, am iniţiat un grup de lucru PMT-CJ cu funcţionari responsabili de proiect, care funcţionează pe baza parteneriatului semnat încă din 2017. Acest parteneriat a fost condiţionat şi de păstrarea liniei M14 realizată printr-un proiect cu fonduri europene. Acum, dl. Nica face declaraţii care acuză PMT pentru întârzierile proiectului. (…) Mai exact, spune că PMT trebuie să dezafecteze linia, obiectivul fiind evident - să nu poată fi tras CJ-ul la răspundere în cazul în care nu o pune la loc, ei neavând proiectul pregătit pentru repunerea în funcţiune. Dar, atât parteneriatul, cât şi concluziile grupului de lucru, spun că execuţia poate continua, CJ-ul putând dezafecta linia oricând, fără intervenţia PMT (evident, cu condiţia punerii la loc). Deci afirmaţiile dl. Nica au un singur scop, de a-şi ascunde întârzierile şi incompetenţa ce pot duce la pierderea finanţării europene”, a explicat Ruben Laţcău. 
 
 
Proiectul are şi alte probleme, spune Laţcău. De exemplu execuţia nu este împărţită pe tronsoane şi nu avea toate avizele când au început lucrările de execuţie. 
 
“În concluzie, CJ-ul poate continua execuţia proiectului în baza parteneriatului fără alte intervenţii ale PMT. Întârzierile sunt date de un proiect prost, un contract de execuţie realizat în beneficiul constructorului şi nu cel public şi o neasumare a CJ-ului a situaţiei în care se află.  Dl. Nica, ştiu, e nepopular să admiţi că lucrurile nu sunt pregătite bine, dar aşa e onest. La PMT întâmpinăm acelaşi tip de probleme cu proiectele primite de la administraţia Robu. E gratuită acuzarea PMT pentru acest proiect al CJ-ului, în special în condiţiile în care am depus eforturi pentru a vă ajuta, fără să „punctăm politic” pentru ele”, a încheiat Ruben Laţcău.
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările