Castelul din centrul Timişoarei, construit în Evul Mediu în şapte ani şi reabilitat fără succes de 15 ani

Castelul Huniade din centrul Timişoarei este reabilitat fără succes de 15 ani

Una dintre cele mai valoroase clădiri istorice din Timişoara, considerată şi cea mai veche, Castelul Huniade, este un simbol al neputinţei. Construit între 1307 şi 1314 şi reconstruit între 1443 şi 1447, castelul din inima Timişoarei este reabilitat fără succes de 15 ani.

Construit „cu meşteri italieni” între 1307 şi 1314 (după unele surse 1315) de Carol Robert de Anjou, Castelul Huniade ar putea fi unul dintre cele mai importante puncte de atracţie din România. Amplasat chiar în centrul oraşului, castelul are un farmec aparte. De 15 ani, castelul, care este considerat cea mai veche clădire din Timişoara şi care este în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, a intrat în lucrări de reabilitare. În 2021, când Timişoara ar fi trebuit să fie deja Capitală Europeană a Culturii, dar evenimentul a fost amânat pentru 2023 din cauza pandemiei, lucrările la castel nu sunt încă terminate. Mai mult decât atât, sunt departe de a fi finalizate.

De când au început lucrările de reabilitare, pe la şefia CJ Timiş au fost cinci preşedinţi: Constantin Ostaficiuc (PD-L), Titu Bojin (PSD), Sorin Grindeanu (PSD), Călin Dobra (PSD) şi actualul preşedinte Alin Nica (PNL). La un moment dat a fost promisă şi atragerea unor fonduri europene, dar nici acest lucru nu s-a reuşit.

Primele problemele ale proiectului de consolidare a Castelului Huniade au ieşit la iveală în momentul în care au apărut lucrări neprevăzute. A fost nevoie de modificarea proiectului, iar lucrările de consolidare au fost terminate într-un final, la sfârşitul anului 2016.

Înainte de asta, imagini care arătau cum plouă în castel au apărut pe internet.

De la finalizarea lucrărilor de reabilitare a aripii de nord-vest a castelului până la recepţie a mai trecut un an şi jumătate. Astfel, recepţia primelor lucrări finalizate a fost realizată în iulie 2019. De atunci, proiectul a intrat într-o nouă fază de reabilitare.

Zilele trecute, preşedintele CJ Timiş a anunţat că se lucrează la proiectul de reabilitare, fiind nevoit să medieze conflictele apărute între proiectant şi Institutul Naţional al Patrimoniului.

„Curtea interioară de la Castelul Huniade va fi acoperită, spaţiul expoziţional devenind astfel mult mai generos. Am discutat zilele trecute această soluţie tehnică, detaliile pentru finalizarea lucrarilor precum şi continuarea lucrărilor la Palatul Baroc cu directorii celor două muzee, directorul Institutului Naţional pentru Patrimoniu, proiectantul pentru lucrarea de la Castelul Huniade şi directoarea Direcţiei pentru Cultură şi Artă Timiş. Am fost nevoit şi să mediez disputele între proiectant şi INP, respectiv Comisia pentru monumente istorice de la nivelul Ministerului Culturii deoarece avem nevoie de obţinerea cât mai rapidă a avizelor pentru a putea accesa finanţări europene”, a scris Alin Nica, pe Facebook.

În condiţiile actuale, tot ce pot să „spere” autorităţile e că până în anul 2023, când Timişoara devine Capitală Europeană a Culturii, măcar o parte a castelului care a găzduit Muzeul Banatului să fie redeschisă publicului.

Istoria Castelului Huniade

După invaziile din 1241 ale mongolilor, regele maghiar Bela al IV-lea (1235-1270) reconstruieşte, pe ruinele vechilor întărituri de pe aceste locuri, o fortăreaţă nouă, din pământ, cu un şanţ de apă împrejur.

Ulterior (în anul 1315), regele Carol Robert de Anjou (1308-1342), împreună cu toată curtea sa, îşi stabileşte aici reşedinţa şi zideşte Castelul, cu ajutorul unor meşteri italieni.

În secolul al XV-lea, Castelul avea să fie reconstruit de către Ioan Huniade, comite de Timiş. Cartea “Temeswar – Temeschburg”, scrisă de Nikolaus Engelmann şi Lorenz Klugenherz (apărută în Germania, în editura Lohle din Eigeltinger – 1990), menţionează că în castel şi-a petrecut o parte din copilărie însuşi regele Matei Corvin, fiul lui Ioan Huniade.

Castelul a constituit, în acele timpuri, şi scenă a unor strălucitoare serbări, turniruri şi jocuri cavalereşti.

În actualul său aspect, Castelul a fost refăcut după multiplele avarii suferite în luptele din timpul Revoluţiei de la 1848-1849. Faţada principală a fost reconstituită, în maniera romantică, în 1856 (an înscris pe frontispiciul porţii principale). Din acei ani şi până în 1945, castelul a fost folosit drept cazarmă. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

FOTO VIDEO Castelul medieval al Timişoarei. Reşedinţa regelui Carol Robert de Anjou, locuinţa lui Ioan Huniade, casă pentru Selim Paşa

Nostalgii timişorene. Amintiri despre oraşul de altădată: „Din viaţa Castelului”