Cimitirul Internaţional al Eroilor din Târgu Jiu, locul unde îşi dorm somnul de veci soldaţi români, germani, austro-ungari şi sovietici

În oraşul Târgu Jiu există un cimitir al eroilor unde îşi dorm somnul de veci în jur de 1.700 de soldaţi români, germani, austro-ungari şi sovietici, care au murit în timpul războaielor.

Armata germană a ocupat oraşul Târgu Jiu în toamna anului 1916, după ce populaţia s-a opus în octombrie la podul Jiului şi a reuşit să respingă, pentru o perioadă, atacul inamicului. Ocupanţii germani au decis să aducă la Târgu Jiu şi să înmormânteze trupurile soldaţilor care au căzut în luptele care s-au purtat în apropierea oraşului Târgu Jiu.

„Târgu-Jiul s-a numărat printre primele oraşe ocupate de către armatele germane şi austro-ungare în timpul Primului Război Mondial, alături de alte localităţile gorjene care au suferit, începând cu prima jumătate a lunii noiembrie 1916, o ocupaţie dură timp de doi ani, cu multe privaţiuni, lipsuri, rechiziţii de alimente şi materiale, cenzură, obligaţia de a-i încartirui pe soldaţii şi ofiţerii armatelor Puterilor Centrale. Printre măsurile luate de armata germană după ocuparea Tîrgu-Jiului s-a aflat şi aducerea aici a trupurilor soldaţilor Puterilor Centrale căzuţi în luptele de la Jiu“, arată istoricul Andrei Popete Pătraşcu.

Realizat după proiectul unui cimitir din Germania

Proiectul de amenajare a cimitirului din Târgu Jiu pentru îngroparea soldaţilor gemrnai şi austro-ungari a fost realizat după cel mai frumos cimitir din Germania dedicat eroilor. „Organizarea Cimitirului Eroilor germani şi austro-ungari de la Tîrgu-Jiu începând cu anul 1917 a aparţinut Comenduirii de garnizoană nr. 264, condusă de maiorul german R. Sauer, în timp ce amenajarea a revenit, conform proiectului, arhitecţilor Lange şi Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorfr din Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa.  Inaugurarea cimitirului internaţional al eroilor de la Tîrgu-Jiu s-a realizat însă la o săptămână după plecarea trupelor germane, la data de 17 noiembrie 1918“, menţionează Andrei Popete Pătraşcu.

Peste 1.600 de eroi germani, austro-ungari şi români au fost înmormântaţi în cimitirul din Târgu Jiu.

„Ulterior, în cimitirul de la Tîrgu-Jiu au fost depuse şi osemintele câtorva sute de eroi români, dar şi străini. Conform documentelor existente în arhivele gorjene, în „Registrul pentru cimitirul de război”[3] se găseau înregistrate 1113 nume de eroi germani, români şi austro-ungari, înmormântaţi aici. Începând cu anul 1924 au fost aduse osemintele altor eroi străini şi români, astfel încât în anul 1929, la 30 ianuarie, când Herbert Kinegen, fost membru al Secţiei de administraţie al etapei 264 şi maiorul Sauer, fostul comandant al acesteia, solicitau informaţii despre starea cimitirului de la Târgu-Jiu, aici îşi dormeau somnul de veci 1618 soldaţi, dintre care 727 germani, 836 români şi 55 austrieci şi unguri. Primăria oraşului Tîrgu-Jiu răspundea la 20 februarie că acesta «se găseşte într-o stare foarte bun㻓,

precizează profesorul de istorie.

Bust din bronz al generalului Ion Culcer

Cimitirul din Târgu Jiu s-a păstrat într-o stare foarte bună. Inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societăţii mormintelor eroilor germani, menţiona starea de întreţinere excelentă a cimitirului de care se ocupa colonelului român V. Kreysa, un fost ofiţer al armatei Austro-Ungare, alături de cumnatul său, Arendt, şef al Parcului municipal.
 

În lucrarea „Kriegergraber in Romania” (Morminte de eroi în România) se precizează: „Larga alee principală, pietruită complet, conduce spre un loc liber, umbrit de tei pe care îl înconjoară molizi. În mijloc se ridică o cruce mare de piatră în care este dăltuit epigraful: Călătorule, care ţi-e dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioşii am iubit-o mai mult decât viaţa”.

„După moartea generalului Ion Culcer (septembrie 1928), în Cimitirul Eroilor din Târgu-Jiu, la mormântul acestuia a fost ridicat un bust din bronz, operă a sculptorului Oscar Severin, înscris în lista oficială a monumentelor istorice din România, cu cod LMI GJ-IV-m-B-09481. În anul 1931, gropile eroilor din cimitirul de la Târgu-Jiu erau rânduite ca straturi lungi, delimitate de pajişti de gazon. Crucile de stejar iniţiale, cu inscripţionări, fuseseră înlocuite parţial, cu cruci de beton inscripţionate. (...). Patru ani mai târziu, în anul 1935, Primăria Târgu-Jiu primea o adresă din partea Comitetului Central al Societăţii Cultul Eroilor, prin care se dădeau indicaţii cum să fie reorganizat cimitirul prin centralizarea tuturor osemintelor eroilor. (...) Societatea Cultul Eroilor aproxima costul unei asemenea lucrări la suma de 400.000 lei, jumătate din sumă urmând să fie asigurată de către autorităţile locale, precum şi prin contribuţie publică benevolă”.

Mausoleu întru „gloria eroilor sovietici”

În Cimitiriul Eroilor din Târgu Jiu au apărut, în Al Doilea Război Mondial şi mormintele a 42 de eroi sovietici: „La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în Cimitirul Eroilor de la Tîrgu-Jiu a fost ridicat şi un Mausoleu întru «gloria eroilor sovietici». În faţa mausoleului, înconjurate de un zid de piatră se află mormintele unde îşi dorm somnul de veci eroii sovietici, acestea fiind aşezate pe trei rânduri, cu 42 semne de căpătâi“, mai arată istoricul Andrei Popete Pătraşcu.

Alte morminte au fost adăugate dpă evenimentele din decembrie 1989. „După 1989, trupurile altor eroi, morţi în timpul evenimentelor din decembrie 1989, au fost depuse în cimitirul de la Tîrgu-Jiu: lt. col. post-mortem Dumitru Petrescu, mort în luptele de apărare a Academiei din Bucureşti, la 24 decembrie 1989 şi sublt. Cristian Oancea, căzut la 23 decembrie 1989, la Sibiu“, a mai precizat Andrei Popete Pătraşcu.