Povestea iei, spusă la Muzeul de Artă printr-o expoziţie etnografică de costume vechi

Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte organizează o expoziţie etnografică în care „Povestea iei” va fi spusă publicului prin cămăşi bărbăteşti şi ii.

”În anul 2013, în data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene, a fost marcată pentru prima dată “Ziua universală a iei”, Institutul Cultural Român din New York inaugurând seria evenimentelor reunite sub genericul „La blouse roumaine", comunitatea online cu acelaşi nume propunând “ia” ca brand de ţară. Evenimentul a devenit global, fiind sărbătorit în peste 50 de ţări de pe şase continente.

În cadrul expoziţiei vizitatorii vor descoperi ii şi cămăşi bărbăteşti populare, autentice din judeţul Dâmboviţa (Runcu,Voineşti, Pucioasa, Mesteacăn, Moreni, Târgovişte, Pietroşiţa). Aceste obiecte fac parte din Colecţia de Etnografie, a Complexului Naţional Muzeeal “Curtea Domnească” Târgovişte, achiziţionate sau donate de-a lungul timpului.

Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale îşi au originea în portul tracilor, geţilor şi dacilor. 

Costumul popular femeiesc din Dâmboviţa face parte din zona etnografică a Munteniei, unde predomină fota ca element reprezentativ, compus din: ie (cămaşă scurtă, decorată cu broderii), poale sau fustă (piesă care îmbracă corpul de la talie în jos, având la partea inferioară acelaşi model ca al iei), fota (parte componentă a costumului popular de formă dreptunghiulară, bogat ornamentată, care se petrece în jurul corpului, peste poale sau purtată fără poale), bete (cingătoare îngustă şi lungă), maramă (acoperă capul), opinci (încălţăminte realizate din piele, încreţite pe margini, care se strâng pe picior cu ajutorul nojiţelor).

Costumul popular bărbătesc specific zonei Dâmboviţa, este format din: cămaşă populară bărbătescă, iţari (pantaloni strâmţi pe picior), căciulă şi opinci.

Ia din Dâmboviţa face parte din zona etnografică a Munteniei (Argeş, Muşcel, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman), aparţinând tipului încreţit la gât, cu altiţă şi râuri.

Toate piesele expuse sunt realizate din pânză de bumbac, mătase şi cânepă. Decorul iilor este foarte variat, compus din motive geometrice şi florale stilizate, aplicate pe mâneci şi pe faţă, cu altiţă, râuri sau placă.

Cusute şi croşetate manual, folosind diferite fire şi materiale decorative (fir de bumbac, fir de mătase, fir metalic auriu, fir metalic argintiu, mărgele şi paiete), iile îşi păstrează unicitatea din cele mai vechi timpuri. 

Caracteristicile acestor obiecte de port popular sunt date de cusături (umărul, care uneşte părţile din faţă şi din spate de mânecă), încreţ, altiţă (elemental definitoriu şi unic al modelului, irepetabil), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept şi mâneci) sau cheiţe (cusături prin care se îmbină piesele iei). O altă caracteristică a iilor o reprezintă folosirea culorii pe fondul, întotdeauna, alb al ţesăturilor din in, cânepă ori bumbac. 

În cadrul expoziţiei publicul vizitator are ocazia de a vedea o piesă deosebită, o Ie cu poale de mireasă, autentică, din satul Mesteacăn, comuna Văleni Dâmboviţa. Având o vechime de aproximativ 60 de ani, piesa a fost achiziţionată de muzeu în anul 1975, de la Marcu Eugenia. 

Ia este realizată din pânză de bumbac ţesută în două iţe, decorul cusut peste fire, cu mătase şi fir metalic argintiu. Motivele decorative sunt geometrice (romburi), dispuse în benzi pe mâneci sub altiţă, râuri pe faţă, iar în partea de jos a poalelor prezintă o bandă decorată cu acelaşi model geometric. 

Ia reuşeşte prin motivele şi simbolurile brodate să exprime stări sufleteşti şi evenimente importante din viaţa omului (nunţi, botezuri, decese, sărbători religioase). 

Purtată din vechime atât de femeile simple, cât şi de cele mai importante femei ale ţării noastre (Regina Maria, Regina Elisabeta, Maria Tănase, Martha Bibescu), ia reprezintă elementul de unitate al tuturor românilor.” – text oferit de curatorul expoziţiei, muzeograf Cristina Stana.

Expoziţia va fi deschisă vizitării până la data de 24 iulie 2020, la Muzeul de Artă, str. Calea Domnească, nr. 185, de marţi – duminică, între orele 9.00 – 17.00.