FOTO Palatul Brâncovenesc va fi reabilitat cu peste 21 de milioane de lei
0
Contractul de execuţie pentru proiectul „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe, din zona Ansamblului brâncovenesc Potlogi”, a fost semnat, vineri. Valoarea contractului este de peste 21 de milioane de lei.
Contractul a fost semnat de Adrian Ţuţuianu şi directorul firmei câştigătoare, „Paulus SRL", din Ploieşti.
Istoricul Palatului
Restaurarea, sau mai precis reconstrucţia Palatului Potlogi a fost înfaptuita in anii '50, urmând modelele brâncoveneşti dezvoltate în cursul restaurării Palatului Mogoşoaia, care datorită puţinelor date ramase din perioada lui Brâncoveanu, apelau mai mult la imaginaţie decât la modele originale.
Stilul neoromânesc in arhitectură, ce s-a manifestat in perioada modernă, intre sfârsitul sec. 19 si instaurarea comunismului, este bazat pe o multitudine de surse din cadrul regiunilor româneşti, cea mai importantă reprezentare având-o bisericile şi palatele construite în Ţara Româneasca, în perioada centrată pe domnia voievodului Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) al Ţării Româneşti. Arhitectura creată de-a lungul acelei ere este denumită de obicei “brâncovenească” (alţi termeni mai sunt “muntenească” sau “renaştere românească”), fiind un amestec cu totul particular şi elaborat de motive tipice sudului României cu detalii de inspiraţie islamic-otomană, împreună cu elemente renascentiste şi baroce. Din păcate nu multe din aceste extraordinare edificii mai există, fiind distruse sau deteriorate de războaie, in timpul invaziilor armatelor imperiilor vecine, cutremure, inundaţii sau incendii devastatoare. De asemenea o importantă parte a edificiilor rămase a avut in timpul ultimilelor trei secole arhitectura alterată.
Raritatea relativă a acestor edificii arhetip din care să se inspire arhitecţii moderni, a fost un aspect de care s-a plâns şi Ion Mincu, iniţiatorul stilului neoromânesc. În consecinţă, o mare parte a structurilor de tip brâncovenesc a trebuit să fie reconstruite în timpurile moderne pe baza rămăşiţelor disparate scoase din ruine, arhitecţii restauratori folosindu-şi din plin imaginaţia pentru a umple marile găuri din volumul limitat de informaţii necesare pentru restaurarea acestor monumente.
Un caz elocvent în această privinţă este cel al Palatului Potlogi, prezentat în imaginile de mai jos, construit de Constantin Brâncoveanu in 1698 – 1699, un produs strălucit al creativităţii efervescente a acelei perioade din Valahia.
Palatul Potlogi, ruinele cum se prezentau în anii 1950 înaintea începerii lucrărilor de reconstrucţie şi restaurare.
Edificiul a fost distrus de o armată otomană la numai o decadă şi jumătate de la construirea sa, în 1714, ca parte a represaliilor padişahului pentru presupusa colaborare a voievodului cu Petru cel Mare al Rusei, care avansase în zonă prin trădarea lui Dimitrie Cantemir al Moldovei. Palatul pentru următoarele două secole şi jumătate, nu a mai fost refăcut ca în vremurile lui de glorie, având destinaţii de circumstanţă, şi pâna la urmă lăsat în ruină (vezi fotografia de mai sus).
Palatul Potlogi, după restaurare, la sfârşitul anilor 1950
Lucrările de refacere practic din temelii au fost începute în 1955, în timpul regimului comunist, urmând îndeaproape modelele brâncoveneşti dezvoltate în cursul restaurării Palatului Mogoşoaia, un alt important edificiu al acelei perioade, restaurat în anii 1920 de către marele arhitect George Matei Cantacuzino. El a contemplat de asemenea o ruină la Mogoşoaia, numai parţial intervenit pe ea de un confrate italian cu o decada in urma, şi a trebuit să-şi folosească din plin imaginaţia în procesul de restaurare, inspirându-se mai ales din arhitectura mănăstirilor brâncoveneşti Văcăreşti (cel mai important monument de arhitectură brâncovenească, distrus la rândul lui de dictatorul Ceauşescu în anii 1980), Hurezi, Stavropoleos sau biserica Doamnei.
Se încarcă comentariile...
