FOTO VIDEO Ovidiu Petre Dumitrescu modelează fierul prin artă şi pasiune. A făcut terapie cu bolnavii de la Psihiatrie
0Oricine îi trece pragul casei rămâne impresionat de obiectele expuse ca într-un muzeu, obiecte create după îndelungi ore de muncă şi răbdare. Maestrul fierar Ovidiu Petre Dumitrescu a ajuns să fie recunoscut în ţară şi străinatate prin prisma obiectelor de artă pe care le realizază din fier forjat.
„Fierarul“ are 65 de ani şi alţi 40 de ani de experienţă în prelucrarea manuală a fierului forjat. În mâna artistului fierul rece şi inert prinde viaţă, produsele dobândesc personalitate, transformându-se în adevarate opere de artă, unicate, realizate în stil original. Este de fel din Râmnicu Sărat, dar împrejurările l-au dus departe de casa natală, la Târgovişte, unde şi-a perfecţionat lucrul în fierul forjat.
„Meseria devine plăcută pe măsură ce o practici. Altora sunt convins că nu le place meseria mea, dar este o meserie care te ambiţionează să nu te laşi. Bineînţeles, dacă vrei să iasă din mâna ta ceva deosebit. Nu am avut niciun model. În perioada anilor ‘60 nu prea existau modele. Acum am început să găsesc nişte modele printre artişti. Dintre toţi artiştii m-am sprijinit pe Brâncuşi. I-am citit toată viaţa, biografia şi am aflat şi de sculpturile lui, cum au luat viaţă şi absolut tot. De aici am început şi eu să intru pe făgaşul artei. Am făcut şi Şcoala Populară de Arte din Târgovişte, unde am studiat sculptura. Am şi lucrat acolo până în anii ‘80. În secţia «Forjă», la SARO, am început prima dată să muncesc. Ei dădeau şi locuinţe gratuite la vremea aceea şi m-a tentat treaba asta, fiind lipsă de locuinţe în toată ţara”, îşi aduce aminte „fierarul“ Ovidiu Petre Dumitrescu.
A găsit un culoar liber pe piaţa muncii şi a profitat din plin
„Fier forjat nu făcea nimeni aşa cum trebuie şi fiind aproape singur în breaslă, am zis să încep pe chestia asta. Lumea a început să înveţe ce este fierul forjat şi nu mai auzi oameni spunând: «Aaa, ce ai făcut domne acolo... un cârlig îndoit». Lumea a început să aprecieze o lucrare făcută cu muncă şi imaginaţie. Acum fac lucrări mărunte, pentru că am o vârstă, fără să necesite montajul meu, fără să mă caţăr pe nu ştiu unde şi acum fac mai mult elemente de legătură care sunt sudate. Să ştiţi că mai mult am îndrăgit sculptura, dar trebuie să trăieşti şi din sculptură e mai complicat. Am rezistat pentru că lucrările mele sunt artistice, dar şi folositoare. Nu fac numai de dragul de artei o lucrare. O fac, dar o fac pentru a fi utilă: o oglindă, un suport de flori, un tablou pe perete etc“.
Fierul este cald, nu rece
„Fierarul“ şi-a chemat de multe ori la el acasă prietenii şi rudele, cărora a încercat să le explice că „metalul în casă nu este rece, pentru că îşi trăieşte viaţa o dată cu oamenii”.
„Eu spun tuturor că fierul este primitor, dar nu lasă pe orice să îl deformeze. Dacă un om nu intră într-o relaţie perfectă cu metalul, se produce o rupere totală. Ori îţi vibrează mână şi fuge, ori nu se lasă modelat dacă nu îl încălzeşti suficient. Depinde de tine dacă îl aduci sau nu, într-o formă ideală, agreată de om”, ne explică domnul Ovidiu, care dă tuturor un exemplu prin el însuşi: toată casa sa este decorată cu obiecte din fierul „domesticit” de el. Inclusiv patul în care doarme este confecţionat din fier forjat.
Instructor ergoterapeut sau arbitru de handbal
Ovidiu Petre Dumitrescu nu a fost întotdeauna în atelier. A cochetat chiar şi cu sportul, fiind arbitru naţional de handbal. „Am fost şi la Spital instructor ergoterapeut, cu bolnavii de la psihiatrie, neurologie, în perioada în care nu luau tratament. Făceam cu ei modelaj, pictură, chestii de genul ăsta mai uşurele. Le ocupam timpul ca să nu se plictiseacă. După Revoluţie am luat-o pe cont propriu. În afara artei am mai făcut şi sport. Am fost arbitru naţional de handbal, dar de toate aceste activităţi m-am retras câte un pic. Din jucător am rămas arbitru şi acum am rămas la marea mea pasiune”, ne-a spus Ovidiu.
Hai la Moş Crăciun
Felul în care arată, dar şi o întâmplare hazlie petrecută la Piteşti, au făcut din „fierarul” Ovidiu, Moş Crăciun. Participă chiar şi la serbări de sfârşit de an şcolar, unde se îmbracă în roşu şi alb.
„Clienţii mei s-au învăţat cu mine şi vin direct la mine acasă. Mergem la Moş Crăciun, aşa sunt numit. Am fost la un târg in Piteşti, la un muzeu şi copiii care erau acolo şi jucau fotbal, m-au văzut pe mine la maşină şi au exclamat: Moş Crăciun, Moş Crăciun! Şi de atunci mi-a rămas porecla asta. Am fost la şcoli unde am făcut pe moşul. Unde sunt solicitat, mă duc, nu e problemă de bani”, explică „Moş Crăciun”.
Cum cum îi stă bine oricărui meşter care trăieşte în era internetului, „Moş Crăciun” are şi el un loc doar al său pe internet, pe care îl împarte cu toată lumea. „Lumea trebuie să înţeleagă că medievalul nu mai trebuie să rămână la noi. Putem crea în sistemul lui, dar nu mai rezistă nimeni doar cu lucrările medievale, pentru că toate lucrurile se fac altfel de cum era înainte. Mă găseşte lumea şi pe internet acum. Ţin pasul cu moda şi cu Facebook-ul“, se laudă moşul.
Dumitrescu a realizat de-a lungul carierei sale de artist mai multe lucrări remarcabile: gardul de la Mănăstirea Caraiman, din Buşteni, cu o lungime de 150 de metri, porţi acces Patriarhia Română, dar nenumărate obiecte de artă: suporturi de pahare, scaune, coloana infinitului, Nadia Comăneci, tablouri.
Recomandări pe aceeaşi temă:
VIDEO Cei mai frumoşi români. Daniel David, „tatăl“ roboţilor terapeutici din România
Se încarcă comentariile...
