FOTO VIDEO Turnul Chindiei, brandul Municipiului Târgovişte. Transformarea de la foişor de foc la obiectiv turistic

FOTO VIDEO Turnul Chindiei, brandul Municipiului Târgovişte. Transformarea de la foişor de foc la obiectiv turistic

Turnul Chindiei

Turnul Chindiei, cunoscut şi ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul al XV-lea, în Târgovişte, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domnească. Turnul a fost construit de către domnitorul Vlad Ţepeş, în timpul celei de-a doua domnii, iniţial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului.


Actualmente, clădirea măsoară 27 de metri în înălţime şi 9 metri în diametru. Între anii 1847 şi 1851, turnul a fost complet restaurat de către domnitorul Gheorghe Bibescu, forma actuală datorându-se acestuia, inclusiv înălţarea sa cu circa 5 metri faţă de construcţia iniţială.
 
Turnul Chindiei este cea mai importantă atracţie turistică din oraş şi totodată simbolul oraşului, elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema oraşului, în partea de sus, dar şi în partea de jos. Fiind un monument istoric, clădirea găzduieşte acum o expoziţie de documente, arme şi obiecte care au aparţinut lui Vlad Ţepeş. Din punct de vedere administrativ, Turnul Chindiei se află sub tutela Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte.
 
Există două ipoteze privind originea numelui turnului, însă nu există niciun consens în privinţa acestui fapt. Cea dintâi susţine că zone din vecinătatea turnului erau locul de desfăşurare a unor ospeţe, denumite „chindii”, de unde şi provenienţa numelui.
 

De asemenea, s-a sugerat că numele îşi are originea de la cuvântul „chindie”, un arhaism ce însemna „apus”, perioadă a zilei în care soldaţii ce apărau turnul aveau obligaţia să dea semnalul prin care cele cinci porţi ale oraşului erau închise. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieşirea din oraş pe tot parcursul nopţii, iar locuitorii aveau obligaţia de a nu circula pe străzi şi de a nu întreţine focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil oraşul de la mare distanţă.
 
Istoric
 
Nu se ştie cu exactitate de când datează Curtea Domnească, dar ceea ce este cert este faptul că exista o casă domnească la sfârşitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân.[6] Însă, prima menţiune documentară a Curţii domneşti din Târgovişte datează din 1403, iar mai apoi în 1409. Se bănuieşte că se iniţiaseră lucrări de construcţie la Curtea Domnească din prima domnie a lui Vlad Ţepeş, dar care rămăseseră neterminate. Săpăturile arheologice de la jumătatea secolului al XX-lea au arătat că Turnul Chindiei datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea, putând fi identificat cu acel „castel” pe care Ştefan Báthory l-a văzut la 11 noiembrie 1476.
 
Cu toate acestea, însă, în documente turnul apare relativ târziu. La 1595, Pigafetta consemnează existenţa unui „turn făcut într-o bisericuţă” de unde pornea o galerie subterană spre râul Ialomiţa.[8] În anul 1702, arheologul englez Edmond Chishull, spunea, după ce a vizitat locul, că este „comparabil cu cele din creştinătatea civilizată”.
 
Însă, La Motray nu găsea totul aşa de spectaculos, spunând că nu i-a plăcut acel „castel zidit à l‘antique” (probabil Turnul Chindiei), la 1714.[11] Mai târziu, turnul este semnalat de episcopul catolic Bakşici şi de călătorii străini precum Paul din Alep care afirma că „în mijlocul curţii e un turn foarte înalt ce serveşte ca fanal pentru ceasornicul oraşului” şi în care cânta o „fanfară” orientală pentru plăcerea domnului. Spre mijlocului secolului al XVIII-lea se arată în manuscrisul latin de la Biblioteca Batthyaneum, că în acest turn se aflau închisorile.
 
Pe la mijlocului secolului al XIX-lea, Turnul Chindiei a fost renovat, dar înainte de aceasta desenatorul francez Michel Bouquet a reuşit să-l surprindă în anul 1840.[11] Ultimele lucrări importante de restaurare a interiorului au fost începute în anul 1961 de către Direcţia monumentelor istorice, încercându-se reconstituirea şi conservarea monumentului.

 
Turnul domină ansamblul monumentelor ale Curţii Domneşti dinspre nord-vest. Datând din secolul al XV-lea, construcţia a suferit câteva modificări, necunoscându-se forma iniţială a turnului. Cu toate acestea, desenul lui Bouquet din 1840 înfăţişează turnul mult mai scund decât este acum şi cu baza piramidală din cărămidă, demonstrând că refacerea sa nu avusese loc încă.
 
Turnul a fost ridicat peste pridvorul bisericii-paraclis construită de Mircea cel Bătrân care însă acum nu mai păstrează decât urme ale zidurilor altarului şi naosului. Pronaosul se află sub actualele ziduri ale Turnului Chindiei. În manuscrisul latin de la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia se menţionează că:
 
În partea de nord se vede un turn înalt unde erau închisorile şi lângă el, îndată, un paraclis mic unde principele cu partea femeiască cercetau sfânta slujbă la vreme potrivită...
 
La început, turnul era alcătuit din două etaje, iar accesul se făcea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa alăturată. Modificările suferite împiedică stabilirea cu exactitate a formei iniţiale, aspectul actual fiind datorat domnitorului Gheorghe Bibescu care a ordonat restaurarea clădirii în 1847.
 
Construcţia actuală are o înălţime de 27 metri şi este alcătuită dintr-o bază în forma unui trunchi de piramidă placată cu piatră, din care se dezvoltă în sus un corp cilindric cu diametrul de 9 metri lucrat din cărămidă roşie. Edificiul are are trei etaje, dintre care ultimele două sunt marcate la exterior de deschideri în arc frânt şi de balcoane sprijinite pe console de piatră. Accesul la partea superioară a turnului se face cu ajutorul unei scări interioare, în spirală, situată pe axul vertical al construcţiei. La primul nivel, cu prilejul degajării tencuielilor interioare din 1964, au apărut patru goluri de ferestre şi un gol de uşă, dispus către casa domnească, având fiecare deasupra câte un gol mai mic, zidite ulterior, îngustându-se toate către exterior şi servind, probabil, ca locuri de tragere.
 
Turnul Chindiei (interior)
 
S-a găsit, de asemenea, sub pardoseala de scânduri un fragment din bolta ce acoperea o încăpere umplută cu bolovani de râu şi moloz. Lucrările efectuate în timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, influenţate de stilul neogotic, au constat în înălţarea cu circa 5 metri a structurii, adăugarea coronamentului şi balustradelor crenelate şi deschiderea unor goluri în arc frânt. Tot din acea vreme datează şi scara de lemn din interior, construcţia mică de la partea superioară, care adăposteşte ieşirea pe terasă şi placarea bazei piramidale cu blocuri de piatră şi a întregului parament cu cărămidă.[3] În prezent, după ultima restaurare din 1995, accesul până la platforma superioară se face urcând cele 122 de trepte de lemn în formă de spirală.
Rol
 
După cum afirma Paul din Alep, turnul a fost folosit printre altele „ca fanal pentru ceasornicul oraşului” şi loc în care cânta o „fanfară” orientală pentru plăcerea domnului. Dar cel mai adesea, rolul turnului era pentru supravegherea cetăţii Târgovişte, dar şi pentru apărarea Curţii domneşti unde domnitorul îşi avea reşedinţa şi se ruga în bisericile din complex, în acea vreme Târgovişte fiind capitala Ţării Româneşti. De asemenea, pe timp de pace, din turn se anunţa la apus pe la chindii închiderea porţilor cetăţii. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieşirea din oraş pe tot parcursul nopţii, iar locuitorii aveau obligaţia de a nu circula pe străzi şi de a nu întreţine focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil oraşul de la mare distanţă. Tot în vreme de calm, construcţia era folosită ca foişor de foc, dar şi pentru stocarea tezaurului.

 
Acum turnul este cea mai importantă atracţie turistică a judeţului Dâmboviţa, găzduind actualmente expoziţia intitulată „Vlad Ţepeş - Dracula, legendă şi adevăr istoric”, în care sunt prezentate documente istorice din timpul domniei lui Vlad Ţepeş, dar şi hărţi cu împrejurimile din acele timpuri.
 
Rolul turnului ca punct înalt de observare este folosit şi în ziua de astăzi, deşi într-un mod total diferit. Deoarece oferă o bună perspectivă şi orizont larg deschis, membrii Societăţii Astronomice Române de Meteori observă adesea din acest punct diverse fenomene astronomice cum ar fi eclipsele de Lună sau de Soare, cometele strălucitoare sau conjuncţiile speciale dintre Lună şi planete. De asemenea, turnul şi ruinele Curţii Domneşti slujesc ca fundal special pentru astrofotografie, în contextul producerii unor evenimente astronomice.
 
De asemenea, ruinele Curţii Domneşti dominate de Turnul Chindia constituie decor şi spaţiu propice punerii în scenă a unor piese de teatru, cum ar fi A treia ţeapă, şi scenete cu caracter istoric.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: