FOTO Bucurie mare pe pomicultorii din Dâmboviţa, unde recolta de prune este una record: „Fântânile au secat, dar avem ţuică din plin”

FOTO Bucurie mare pe pomicultorii din Dâmboviţa, unde recolta de prune este una record: „Fântânile au secat, dar avem ţuică din plin”

Pământul s-a crăpat, fântânile au secat, însă producătării au un motiv de bucurie în această toamnă: ţuica de prune va bate orice record

În ciuda secetei, producţia de prune de pe Valea Dâmboviţei, unul dintre cele mai renumite bazine pomicole din ţară, este una record. În zonă nu a mai plouat de aproape trei luni, însă fructele şi-au luat destulă apă în primăvară, cât să reziste până la recoltat. Căldura puternică a făcut ca prunele să se umple de zaharuri indispensabile unei ţuici de calitate.

 
Producătorii îşi freacă mâinile de bucurie. "Producţia din 2015 este şi de cinci ori mai bună decât în anii trecuţi. Anul trecut am recoltat, în medie, aproximativ 100 de kilograme de pe un pom rodnic. Acum am scos şi 500 de kilograme de pe un singur pom", spune Elena Iacobescu, din comuna Bărbuleţu. 
 

“Fântânile au secat, dar avem ţuică din plin”

 
Seceta a trecut, parcă, neobservată în livezile cu pruni din comuna Bărbuleţu. Pământul s-a crăpat, fântânile au secat, însă producătării au un motiv de bucurie în această toamnă: ţuica de prune va bate orice record. Asta, în ciuda faptului că recoltat a început mai devreme la anumite soiuri.
 

 
“Ne-am supărat noi că nu a plouat şi că ne-au secat fântânile, dar vom avea ţuică din plin. Va fi o ţuică de foarte bună calitate şi toţi care o vor bea vor uita de supărări. E o producţie record. A mai fost aşa cu trei ani în urmă. De atunci ne-a tot lovit grindina. Mare parte din această producţie o să meargă numai la ţuică. N-o să avem apă să fabricăm ţuica”, spune glumind Elena Iacobescu.
 

Recoltatul a început mai devreme din cauza secetei

 
“Recoltatul a început mai devreme la soiurile gălbior şi tuleu gras. Avem o producţie mult peste aşteptările noastre. Randamentul prunelor pe secetă, mă refer la randamentul la ţuică, este mai mare datorită zaharurilor care se strâng pe timp de secetă în fruct. Oamenii sunt foarte gospodari şi sunt acum răsplătiţi. Cele mai cultivate soiuri în Bărbuleţu sun Băligos, Gălbior, Grasu Românesc, Tuleu, Anaspet, Stanley şi Văratec”, ne-a spus primarul Marian Alexe.
 

 
Cu toate acestea, prunii mai au nevoie de câteva zile de ploi pentru a da rodul pentru anul viitor.  
“E primul cules în grădină. Suntem în toi cu recoltat. O să fie ţuică să ne turnăm şi în cap. Au secat fântânile, dar vom avea ţuică bună, de calitate. Aşa ne vom mai scoate şi din cheltuieli. Mai mult am cheltuit cu merii, dar cu prunii stăm bine”, ne-a spus Verica Bibescu.
 
Producţie bună a mai fost şi în 2012, însă doi ani la rând grindina i-au aadus aproape în sapă de lemn pe săteni.  “O comparaţie cu anul trecut? Mult mai bună. Cel puţin de 5 ori. Folosind ca unitate de suprafaţă hectarul, cu un număr de 500 de pomi la hectar, avem 50-60 de kilograme, avem zeci de tone de prune. În unele grădini, chiar a fost o supraproducţie cum nu a mai fost de ani mulţi, în special prune de industrializare, de ţuică”, spune un alt producător.
 
Anul acesta s-a dovedit unul dezastruos pentru producătorii de mere, care acum, peste 80% din producţie o vor vine la industrie. Merii au dat rod bun, dar merele nu au crescut din cauza lipsei ploilor.
 

Ţuica, aliment

 
Ţuica de prune utilizată raţional are un important rol circulator, vasodilatator, conţine importante săruri minerale, vine cu aport energetic, are efect antidepresiv şi combate bolile de inimă, de stomac şi problemele la bilă, care fac viaţa un calvar multor români. Unde mai punem că “sucul de prune” crează bună dispoziţie.
Biochimistii americani au dovedit ca o enzima prezenta in cactusul Karroll viridis enoae, este regasita in tuica de pruna, in cantitati de 8 ori mai mari. Enzima are rolul de a reduce depunerile de colesterol pe arteridele capilare coronariene, vasele care aduc sangele la inima.
 
Este prezenta in alte 120 de medicamente naturiste diferite, cu rol in prevenirea arterosclerozei si, implicit, a infarctului miocardic, medicamente care sunt foarte scumpe in SUA, Canada si Marea Britanie (depasesc in medie 140 de dolari pentru o cura de 45 de zile). Consumarea zilnica a 32,12 ml tuica de pruna este o eficienta metoda de a reduce probabilitatea de aparitie a unor boli de inima cauzate de arteroscleroza. Acest tip de profilaxie are un pret de 14.000 de ori mai mic decat in cazul unei medicatii naturiste cu extract de cactus, ambalat in SUA.
 
De asemenea, ţuica este un bun remediu anti anemic, reglează funcţiile hepatice, iar servită înainte de masă cu 15 minute, poate regla tranzitul intestinal şi ameliorează gastrita.
 
Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările