Cum se ruga Maica Arsenia Opriş, prima şi cea mai dragă ucenică a părintelui Arsenia Boca: „Sfârşitul laudă începutul”
0
Nu trecea nicio zi fără să se roage aşa cum a învăţat-o marele duhovnic Arsenie Boca. Maicii Arsenia Opriş i-a fost scris să slujească la Mănăstirea Viforâta din judeţul Dâmboviţa. Rând pe rând, Maica Arsenia Opriş a părăsit multe mănăstiri, de unde a plecat în urma unui necaz sau a unei boli. La Viforâta a slujit 44 de ani.
Maica îi datorează părintelui Arsenie Boca nu numai numele, ci şi râvna rugăciunii, lecturile din Pateric şi din Psaltire, tăria de a trece încrezător peste orice încercare.
Dornică a se călugări cât mai repede, părintele a trimis-o mai întâi la Mănăstirea „Bistrita”, ca să-şi termine şcoala. Apoi, a îndemnat-o să-şi caute locul, să viziteze mai multe mânăstiri şi să urmărească atent semnele date de Dumnezeu. Într-adevăr, oriunde se ducea, i se întâmplă ceva: la Mănăstirea „Dintr-un lemn” au muşcat-o nişte câini, la “Surpatele” a păgubit cu nişte bani, neavând spor în nimic, la Bistriţa s-a îmbolnăvit în curentul teribil stârnit de Cheile Bistriţei şi muntele Arnota. „Incotro o apuc acum, părinte?”, a întrebat ea speriată, şi încercatul ei duhovnic a zâmbit, cum rar i se întâmplă să o facă. A trimis-o atunci la Viforata, ştiind că acolo va fi casa ei până la sfârşitul vieţii, scrie formula-as.ro
Una dintre cele mai longevive conducătoare de mănăstire
Figura monahală care şi-a împletit destinul cu cel al aşezământului este cea a fostei stareţe, Maica Arsenia Opriş (1919-2009), una dintre cele mai longevive conducătoare de mănăstire.
Maica Arsenia Opriş era de loc din Dridif - Făgăraş, născută înt-o zi de mare sărbătoare, 8 septembrie 1919. Sub îndrumarea marelui duhovnic Parintele Arsenie Boca, în anul 1940 la Mânăstirea Dintr-un lemn, de unde în anul 1942 este trimisă pentru a-şi termina studiile la Liceul Teoretic de la Mânăstirea Bistriţa-Vâlcea, după care preia conducerea Mânăstirii Viforâta în anul 1960.
La Mânăstirea Viforâta, maica stareţă Arsenia, s-a îngrijit de buna rânduială şi sporire duhovnicească, dar şi materială. Maica a murit în ziua de 17 aprile 2009, soborul Mânăstirii Viforâta în frunte cu Înaltpreasfinţitul Nifon, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Târgoviştei, alături de mulţi preoţi şi credincioşi, au condus pe ultimul drum pe cea care la vârsta de 90 de ani, a lăsat viaţa aceasta pentru a primii cununa nemuririi întru fericirea veşnică.
Nicio zi fără pravila de rugăciune primită de la părintele duhovnic Arsenie Boca
Toată viaţa, maica Arsenia a ţinut cu stricteţe să nu treacă o zi în care să nu îndeplinească pravila de rugăciune primită de la părintele duhovnic Arsenie Boca:
ÎNCHINĂCIUNILE SFINTELOR PATIMI:
1. Inchinu-mă milostivirii şi iubirii tale de oameni.
2. Inchinu-mă Prea Sfântului Tău spate bătut şi însângerat.
3. Inchinu-mă Prea Scumpului Tău Sânge.
4. Inchinu-mă Prea Sfântului Tău Cap plin de răni şi de sânge.
5. Inchinu-mă Prea Sfântului Tău Cap, încununat cu cunună de spini.
6. Inchinu-mă Prea Sfintei Tale Feţe, plină de răni şi de sânge.
7. Inchinu-mă Prea Sfintei Tale Feţe, care în timpul pătimirii, nici chip nici frumseţe nu a avut.
8. Inchinu-mă Prea Sfinţilor Tăi umeri răniţi şi însângeraţi.
9. Inchinu-mă Prea Sfinţilor Tăi genunchi plini de răni şi de sânge.
10. Inchinu-mă pironirii Tale pe Cruce.
11. Inchinu-mă Prea Sfintelor Tale coaste străpunse cu suliţa de unde a ieşit sânge şi apă.
Te rog Domul meu, spală, şterge cu Prea Scumpul Tău Sânge, mulţimea fărădelegilor mele.
12. Inchinu-mă întreg Prea Sfântului şi îngerescului Trup, care în întregime a suferit pentru mulţimea fărădelegilor mele.
13. Inchinu-mă tuturor cinstitelor şi Sfintelor Tale Patimi.
14. Inchinu-mă îndelung răbdării Tale Doamne.
15. Inchinu-mă smereniei Tale celei îndelungi pentru mine păcătoasa.
16. Inchinu-mă Invierii Tale celei de a treia zi, suirii la ceruri de-a dreapta Tatălui, măreţei şi a doua venirii, când atuncea să nu mă judeci după faptele mele ticăloasa.
Că Tie Doamne Unuia am greşit, dar Tie Unuia mă Inchin şi pe alt Dumnezeu afară de Tine nu ştiu. Tu dar după judecăţile Tale Mă mântuieşte şi mă miluieşte, ca un Bun şi de oamnei iubitor. AMIN!
RUGACIUNE
"Ajută-mi mie Doamne, ca un mort şi îngropat să petrec în lume şi Te rog Domnul meu, sfarmă împietrirea mea, loveşte inima mea cea învârtoşată, frământ-o pe dânsa cu frica Ta, răneşte-o cu dragostea Ta, ca să Te iubesc pe Tine Domnul meu, cu toată inima mea, cu tot sufletul meu, cu tot cugetul meu, cu toată tăria mea, cu toate gândurile mele şi să izvorească de la împietrită inima mea, izvor de lacrimi, care să spele întinăciunea păcatelor mele." (Fericitul Augustin)
Doamne ajută-mi să Te doresc şi dorindu-Te să Te caut şi căutându-Te să Te aflu şi aflându-Te să Te cunosc şi cunoscându-Te să Te iubesc şi iubindu-Te, să nu mă mai satur de Tine.
RUGACIUNE CATRE MAICA DOMNULUI
Din adâncul inimii mele Te-am chemat Doamnă Prea Milostivă, auzi glasul rugăciunii mele, căci la Domnul este mila şi la Tine, multă izbăvire. scoate-mă Prea Sfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare din mâinile vrăjmaşilor mei şi îi ruşinează pe ei, şi le nimiceşte toate năvălirile şi sfaturile lor cele viclene îndreptate împotiva mea. Miluieşte-mă Prea Curată Stăpână, în ziua durerii şi în ceasul morţii, să nu laşi sărmanul meu suflet, să stai lângă el, cu mângâierea mântuirii veşnice.
Amin!
"O am însuflet ca pe o icoană"
Maica stareţă Mihaela Grăjdeanu vorbeşte despre Maica Arsenia ca despre un om al lui Dumnezeu, o stareţă cu autoritate, dar în acelaşi timp, blândă în vorbire.
“Sfârşitul laudă începutul. S-a dus atât de frumos. O am însuflet ca pe o icoană. Eu am învăţat multe lucruri de la ea. Am fost lângă ea 30 de ani. Am fost un copil când am venit lângă ea. M-a învăţat numai lucruri frumoase. Poate nu am ştiut să preciez lucrurile care m-a învăţat. Cât am putut, am vrut să o ascult cu tot sufletul, să nu îi ies din cuvânt. Îi spuneam: măicuţă, iartă-mă şi să te rogi şi pentru mine că e grea misiune aici. Dânsa a avut autoritate, pe care eu nu o am, recunosc. A fost deosebită”, îşi aduce aminte stareţa Mănăstirii Viforâta.
Maica Mihaela îşi aduce aminte că era de faţă când Maica Arsenia şi-a dat obştescul sfârşit.
„Eram de faţă când s-a dus către Domnul. Foarte senină, foarte blândă. A plecat cu toate rugăciunile, cu toate rânduielile. A fost spovedită, împărtăşită, a avut dezlegare de la arhiereu. Imediat după post s-a întâmplat. Totdeauna îi mulţumea lui Dumnezeu. Spunea: nu sunt vrednică să îi mulţumesc Domnului. Era deosebită. A ţinut foarte mult la personalitate. Nu se văita. Spunea că nu o doare nimic. Decât se topea uşor, uşor şi s-a dus către Domnul împăcată”, povesteşte actuala stareţă.
Se încarcă comentariile...
