Cum a fost reflectată Răscoala de la 1907 în marile ziare din străinătate. Cazul elevilor Şcolii de Cavalerie folosiţi pentru a-i dispersa pe ţărani

Cum a fost reflectată Răscoala de la 1907 în marile ziare din străinătate. Cazul elevilor Şcolii de Cavalerie folosiţi pentru a-i dispersa pe ţărani

Marile ziare din străinătate „L’Humanité”, „The Times” şi „America” relatează despre revoltele din zonă anunţănd probabilitatea luării cu asalt a Arsenalului Armatei de către ţărani pentru a se înarma

Răscoala ţărănească din 1907 a început, la 21 februarie, în Flămânzi, Botoşani, şi de acolo s-a răspândit în toată ţara. Ţăranii şi-au arătat, astfel, nemulţumirea faţă de marii proprietari de pământuri şi în special a celor evrei, cred unii istorici. Răscoala a fost suprimată de Guvern, fiind folosită armata.

Ştiri pe aceeaşi temă

Răscoala ţăranilor, care a cuprins întreaga ţară, şi-a aprins flăcările şi la Răzvad, în pragul Târgoviştei. Răsculaţii din această comună nu au luat în seamă intervenţiile pacifiste ale prefectului George Cair şi revizorului şcolar C.P. Condurăţeanu şi s-au îndreaptă spre oraşul Târgovişte. 
 
“50 de elevi ai Şcolii de Cavalerie, pentru că răsculaţii nu dau ascultare la somaţii, şarjează, sprijiniţi de o companie de recruţi din judeţul Muscel, iar răsculaţii sunt risipiţi. Sunt ucişi 11 răzvădeni, iar alţi 5 sunt răniţi. Nuclee de revoltă sunt depistate în mahalaua Sârbilor şi în cătunul Băjeşti, fiind ars conacul arendaşului”, se arată în Enciclopedia Oraşului Târgovişte.

 
O companie din Regimentul III Dâmboviţa Nr. 22 împrăştie un grup de revoltaţi din comuna Ulmi şi mahalaua Sârbilor care, la rândul lor, se îndreptau spre Târgovişte. 
 
Marile ziare din străinătate, „L’Humanité”, „The Times” şi „America” relatează despre revoltele din zonă, ultimele două anunţând probabilitatea luării cu asalt a Arsenalului Armatei de către ţărani pentru a se înarma. La revoltă iau parte şi eroi din Războiul de Independenţă, dar şi muncitori din schelele petroliere. 
 
În arestul de la Şcoala de Cavalerie şi în penitenciarul oraşului sunt reţinuţi peste o sută de răsculaţi, printre aceştia aflându-se şi scriitorul I.C. Vissarion. Cu excepţia a două persoane, sunt eliberaţi. 
 
În numărul 28 martie 1907 al publicaţiei „Közérdek“ (n.r. - „Interesul public“), apărut tot la Aiud, sunt publicate ştiri despre Răscoala din România, apreciind că „acolo se petrec evenimente înfiorătoare“. Se arată că ţăranii răsculaţi atacă pe stăpânii de pământ, aprind şi distrug totul. Ziarul aminteşte că, la început, se părea că este vorba de o mişcare antisemită sau de o aţâţare a unor partide politice împotriva altora, dar Răscoala se dezvoltă în continuare, dezvăluind cauze mai adânci. Sunt menţionate măsurile ineficiente de stăvilire luate de către Guvern, care a fost până la urmă nevoit să demisioneze.


Cauzele izbucnirii răscoalei

„Răscoala de la 1907", din judeţul Botoşani, aşa cum o arată documentele vremii, a fost una antievreiască. Nu aveau nimic cu Guvernul sau cu boierii pământeni. Au fost moşii ale boierilor români apărate de răsculaţi. Revolta a fost îndreptată împotriva arendaşilor evrei“, spune istoricul Ştefan Cervatiuc. 

De altfel, toate rapoartele arată că doar proprietăţile aredaşilor evrei au fost devastate de ţărani, iar în oraşe, unde de fapt au fost cele mai puternice revolte, „mahalagiii“ au devastat toate prăvăliile evreieşti şi erau cât pe ce să-i linşeze pe cămătarii şi negustorii evrei. Aceştia din urmă s-au apărat cu pistoalele, ucigând mai mulţi români şi, implicit, stârnind şi mai mult mulţimea.
 
Se vorbeşte că Răscoala din 1907 au fost ucişi peste 11.000 de ţărani
 
Consacrarea "cifrei" nu a asigurat-o, aşa cum s-ar putea crede, regimul comunist, ci chiar primul volum din "Enciclopedia României", apărut sub înaltul patronaj al regelui Carol al ÎI-lea, în 1938, care confirmă numărul victimelor, plasate însă sub comandamentul necesităţii politice şi naţionale. "Măsurile militare luate de generalul Averescu - se arată în Enciclopedie - zdrobesc în câteva zile răscoala, dar represiunea devine de o ferocitate inutilă. Unsprezece mii de ţărani sunt măcelăriţi fără milă. Bineînţeles, Ťordineať e restabilită. Din punct de vedere politic şi naţional, înăbuşirea răscoalelor era însă o necesitate" (vol. 1, p. 875). 

Sursa: historia.ro
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările