Cum apare apneea în somn, afecţiune care poate fi fatală. Cauzele cele mai banale, care pot fi evitate cu lejeritate

Apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei. Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi chiar mai mult de un minut.

În ultima perioadă a crescut numărul pacienţilor diagnosticaţi cu apnee în somn. Oamenii aşteaptă mai multe zile pentru o testare, întrucât există puţine astfel de aparate. Pacienţii au alternativa clinicilor private.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, apneea în somn se poate trata şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, specialist fiind dr. Cristian Rotaru. Pacientul primeşte un aparat somnograf timp de o noapte, iar a doua zi dimineaţa, medicii observă rezultatele, pentru a stabili diagnosticul şi mai apoi tratamentul.  

Aparatul arată de câte ori pe noapte se produce apneea. De regulă sunt predispuşi la apnee bărbaţii obezi, fumători, chiar şi hipertensivii. Aparatul măsoară emisia de dioxid de carbon şi atunci imediat pompează oxigen. 

Somnologia nu este încă recunoscută ca specialitate în ţara noastră, prin urmare nici tratamentul nu este decontat.

Bărbaţii, cei mai predispuşi la apnee

În ultimii ani s-au făcut progrese privind laboratoarele de somnologie, 4 fiind în spitalele de stat şi două în clinicile private. Polisomnografia este un element util specialistului în medicina somnului în analiza patologiei determinate de tulburările somnului. 

Varianta de tip obstructiv (SASO = Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv) reprezintă lipsa fluxului de aer (respiraţiei) la nas şi gură care se datorează colapsului căilor aeriene superioare în timp ce musculatura respiratorie îşi continuă activitatea. Obstrucţia determină apnee, hipoxemie (care poate ajunge până la nivele critice), hipercapnie cu microtrezire şi fragmentarea somnului. 

Studiile medicale arată că prevalenţa bolii este mare de 4% la bărbaţii şi 2% la femeile de vârstă adultâ şi 0,7% la copil.

Consecinţele pot fi multiple: medicale – cardiovasculare (tulburări de ritm, HTA, AVC), metabolice (rezistenţă la insulină – sdr. Metabolic, DZ dezechilibrat , Obezitate), insuficientă respiratorie (dificultăţi pre si postanestezie generală) dar şi medico-legale prin somnolenţa diurnă indusă putand cauza adormire la volan şi accidente rutiere grave sau alte accidente de muncă cu consecinţe umane sau materiale importante.

Printre factori de risc, specialiştii enumeră genetica, consumul de alcool, fumatul şi consumul de medicamente sedative–hipnotice, dar şi vârsta înaintată. Principalele simptome sforăitul puternic sau sforăit întrerupt urmat de oftat, ceea ce indică faptul că respiraţia se opreşte şi se reia în timpul somnului, lipsă de concentrare, iritabilitate, depresie scăderea apetitului sexual, cefalee matinală sau gură uscată dimineaţa.

Tratamentul apneei

Ca prime măsuri de tratare a apneei sunt scăderea ponderală, evitarea alcoolului sau somiferelor şi respectarea orelor de somn. De asemenea, principalul tratament este CPAP (Continuous Positive Airway Pressure = Ventilaţia continuă cu presiune pozitivă).

Exista 2 metode de diagnostic pentru SAS. Este vorba de poligrafie -  metoda accesibila, rapida, cu costuri mai mici si mai confortabila pentru pacient (de cele mai multe ori se efectueaza la domiciliul pacientului, utilizandu-se un aparat portabil) şi  polisomnografia - metoda mai costisitoare, mai scumpa si care se poate efectua doar intr-un laborator de somnologie, sub supravegherea medicala, rezervata in general cazurilor mai complexe.