CJ Dâmboviţa vrea să acceseze fonduri pentru a demara noi lucrări de reabilitare a Curţii Domneşti

După mutarea capitalei Ţării Româneşti la Bucureşti Curtea Domnească a intrat întru-un proces de degradare continuă

Unitatea Administrativ Teritorială judeţul Dâmboviţa, prin Consiliul Judeţean Dâmboviţa, intenţionează să implementeze proiectul „Impulsionarea dezvoltării judeţului Dâmboviţa şi păstrarea identităţii culturale a fostei capitale a Ţării Româneşti prin conservarea, protejarea şi valorificarea ansamblului monumental Curtea Domnească din Târgovişte”.

Consiliul Judeţean Dâmboviţa vrea să acceseze Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 - “Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiţii 5.1 - “Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”.

Curtea Domnească din Târgovişte, potenţată în evoluţia sa de importante activităţi comerciale, graţie aşezării pe drumul comercial ce lega Braşovul de Brăila şi porturile de la Marea Neagră, precum şi de circumstanţe politico-militare importante, a devenit, pentru trei secole, principala reşedinţă a domnitorilor Ţării Româneşti.

În această perioadă Târgoviştea a atins apogeul dezvoltării sale ca centru economic şi politic, iar în plan militar au fost luate măsuri fără precedent în istoria sa, oraşul şi curtea fiind masiv fortificată cu noi şanţuri, ziduri şi turnuri de apărare.

După mutarea capitalei Ţării Româneşti la Bucureşti Curtea Domnească a intrat întru-un proces de degradare continuă. Meritul de a salva de la degradare completă scaunul târgoviştean i-a revenit lui Constantin Brâncoveanu, a cărui uriaşă bogăţie a trecut în legendă. 

Marele domn a fost unul dintre cei mai prolifici ctitori de monumente, imprimând arhitecturii ecleziastice şi seculare un stil aparte, iar construcţiile refăcute şi realizate de acesta în Curtea Domnească au fost dus la o reîntinerire a acestui complex. Totuşi trecerea timpului şi-a pus amprenta asupra construcţiilor din cadrul Curţii şi la momentul actual apare ca imperioasă necesitatea realizarea unor activităţi care să protejeze, conserve şi promoveze în lume acest monument istoric.

"În cadrul proiectului pentru care se doreşte obţinerea de finanţare, este nevoie să se deruleze activităţi de conservare, protejare şi promovare a Curţii Domneşti, monument istoric de valoare  naţională, cod LMI DB-II-a-A-17237, situat în Str. Calea Domnească nr.181. Realizarea activităţilor propuse în proiect va contribui la punerea în valoare a obiectivului de patrimoniu, creându-se premisele creşterii numărului de vizitatori şi de a contribui la creşterea economică a zonei adiacente", se arată într-un comunicat al CJ Dâmboviţa.

Aspectele tehnice referitoare la proiect se regăsesc în Anexa 6 - Fişa cadru de prezentare a proiectului, fişă în ce poate fi accesată pe pagina web a Consiliului Judeţean Dâmboviţa - www.cjd.ro 

(https://www.cjd.ro/anunturi/unitatea_administrativ_teritoriala_judeul_dambovia_prin_consiliul_judeean_dambovia_intenion)

Reabilitare cu termopane

 În perioada 2008-2011 s-a derulat un alt proiect european, în valoare de 3,5 milioane de euro pentru reabilitarea Curţii Domneşti Târgovişte, la care arhtecţii au folosit termopane.

Investiţia totală s-a ridicat la 3,480 de milioane de euro, bani proveniţi din fonduri Phare, Consiliul Local şi cel Judeţean contribuind cu 25% din valoarea lucrărilor. 

Astfel, au intrat în lucru toate monumentele din cadrul Curţii Domneşti, fără ca accesul turiştilor pe perioada lucrărilor să fie oprit.

Au fost reabilitate zidul din incinta Curţii Domneşti, Palatul Domnesc din timpul lui Mircea cel Bătrân şi cel din vremea lui Petru Cercel, se lucrează la Biserica Mare Domnească şi a fost refăcută Casa Aramă. De asemenea, au fost reconstruite două încăperi ale Corpului de Gardă.

Totodată, s-au făcut lucrări de reabilitare la ambele palate, zidurile au fost consolidate şi a fost stopată infiltrarea de apă, pentru a se crea un microclimat care să permită expunerea unor piese mai pretenţioase. La intrare, au fost reconstruite cele două încăperi din Corpul de Gardă.

O reabilitare de amploare a Curţii Domneşti nu a mai avut loc din 1968. Atunci, la inaugurare au fost prezenţi Charles de Gaulle şi Nicolae Ceauşescu. În schimb, lucrări de consolidare au mai fost făcute la unele obiective din interiorul Curţii Domneşti. De exemplu, în 1995 a fost restaurat Turnul Chindiei, iar lucrări de întreţinere au avut loc tot timpul. 

Turnul Chindiei reprezintă un adevărat simbol pentru oraş. Realizat în a doua jumătate a secolului al XV-lea, iniţiativa fiind atribuită lui Vlad Ţepeş, a servit ca important element în apărarea Curţii Domneşti. Acesta era folosit pentru observaţii, dar şi ca închisoare domnească sau poartă de acces. Acesta are 27 m înălţime şi 9 m diametru.