Cetăţenii din Morteni serbează, de Bobotează, „Geavrelele”

Obiceiul constă în împodobirea cu batiste a unor prăjini înalte de 14 metri

Obiceiul, unic în ţară, constă în împodobirea cu batiste a unor prăjini înalte de 14 metri. Batistele sunt cusute de fetele nemăritate iar tradiţia spune că şansele lor de a se mărita cresc odată cu numărul geavrelelor împodobite.

Sute de cetăţeni ai comunei dâmboviţene Morteni s-au adunat, astăzi dimineaţă, de Bobotează, în faţa primăriei, pentru a serba Geavrelele. Potrivit tradiţiei vechi de sute de ani, tinerii împodobesc prăjini cu beţe şi panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de prăjină. Împodobirea acestora continuă cu ciucuri din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi busuioc.

Sătenii spun că de Geavrele îşi aduc aminte mereu de copilărie

“Este foarte veche această tradiţie. Nici nu ştim de când este. Am întrebat şi eu bătrânii satului şi aşa mi-au spus. Dacă într-un an nu facem steagul, tradiţia spune că şapte ani la rand, nu mai aveam voie să facem steagul şi automat noi trebuie să ţinem această tradiţiei. Este o sărbătoare care simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească”, a declarat primarul Ion Butuligă.

Fiecare prăjină este împodobită cu 1.000 de batiste

Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele. Tradiţia spune că fiecare prăjină trebuie împodobită cu cel puţin 1.000 de batiste. “Obiceiul constă în strângerea geavrelelor de către tinerii din localitate, necăsătoriţi, cu stagiul militar satisfăcut, de la fetele din sat. După aceasta se alege o gazdă unde se strâng toate geavrelele din fiecare sector al satului. Satul este împărţit în patru sectoare, Branişte, Centru, Margine şi Băjenari”, a declarat directorul Căminului Cultural Morteni,  Cornel Paparete.

Cele patru prăjini sunt pregătite de cei mai pricepuţi bărbaţi din sat care lucrează timp de mai multe zile la împodobirea acestora. Toată noaptea de cinci spre şase ianuarie, ei trebuie să stea de pază pentru a nu fi furate steagurile, în caz contrar, aceştia fiind nevoiţi să le răscumpere cu câteva sute de lei şi ţuică sau vin.

“Geavrelele” adună lumea în mijlocul satului

În dimineaţa Botezului Domnului, în mijlocul satului se adună toţi sătenii. Ei aşteaptă venirea preotului care binecuvantează atât apele cât şi geavrelele, după care merg să sfinţească fiecare gospodarie din comună.

Prăjinile se ţin în podul caselor, până în Ajun de Crăciun

După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajunul Crăciunului când sunt aduse la biserica din sat pentru a fi sfinţite. Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin numai de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate pe tineri sau cu bani, după caz. Grupul de tineri este însoţit de preotul satului care îi felicită şi îi binecuvintează pe cei ce poartă numele Ion.