Vasile Lupu şi Matei Basarab, de la prietenie la duşmănie. Au complotat la uciderea unui grec, apoi s-au războit pe câmpul de luptă

Vasile Lupu şi Matei Basarab, de la prietenie la duşmănie. Au complotat la uciderea unui grec, apoi s-au războit pe câmpul de luptă

Vasile Lupu (stânga) şi Matei Basarab

Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, şi Matei Basarab, voievodul Ţării Româneşti, au avut de-a lungul anilor un conflict ce a fost ţinut viu mai ales de domnitorul moldovean. Acesta l-a atacat de trei ori pe Matei Basarab, însă de fiecare dată a pierdut. Cei doi au făcut pace, ridicând fiecare o mănăstire în ţara celuilalt.

Disputa dintre domnitorul moldovean Vasile Lupu (1634 - 1653) şi voievodul muntean Matei Basarab (1632 - 1654) este una dintre cele mai mari rivalităţi care a existat între domnitorii ce au condus ţările române. Cei doi au reuşit să ajungă la conducerea Moldovei şi Munteniei în urma unor răscoale provocate împotriva grecilor.

Vasile Lupu şi Matei Basarab chiar au complotat pentru uciderea grecului Kurt Celebi, cel care contribuia la numirea domnitorilor din ţările române. Vrajba dintre Lupu şi Basarab a apărut după ce cel din urmă a refuzat să achite jumătate din banii cheltuiţi pentru asasinarea lui Kurt Celebi.

De atunci, Vasile Lupu, după cum îl descriu istoricii, fiind o persoană foarte ambiţioasă, a început o campanie, dorind să-l detroneze pe Matei Basarab de la cârma Ţării Româneşti. El s-a folosit de tot felul de tertipuri pentru ca a-l convinge pe sultanul otoman să-l detroneze pe voievodul muntean, însă aceste intrigi înaintate de Vasile Lupu către Poarta otomană nu au avut rezultatul scontat.

Astfel, domnitorul moldovean s-a hotărât să atace cu forţe proprii Ţara Românească, aceasta fiind ultima metodă prin care putea să-l înlăture de la conducerea statului pe Matei Basarab. Primul atac pornit împotriva voievodului muntean a avut loc la Focşani (noiembrie 1637) când a fost înfrânt însă de armata lui Matei Basarab.

Vasile Lupu nu s-a lăsat, astfel că a obţinut acceptul otomanilor de a-l instala pe fiul său Ioan la cârma Moldovei, doar cu condiţia de a-l învinge pe Matei Basarab şi a se instala chiar el în fruntea statului muntean. Armata condusă de domnitorul moldovean a ajuns pe 23 noiembrie 1639 la Ojogeni, judeţul Ilfov, unde cele două oşti au avut o nouă confruntare, desfăşurată pe râul Prahova. Vasile Lupu, fiind ajutat de tătari, a fost învins din nou de Matei Basarab, care a fost reconfirmat de sultanul otoman ca domnitor al Ţării Româneşti.

Odată cu moartea fiului său, Ioan, Vasile Lupu a luat decizia de a se împăca cu voievodul muntean, această împăcare producându-se în anul 1644, prin intermediul mitropolitului Varlaam. În semn de pace, domnitorul moldovean a construit Mănăstirea Stelea de la Târgovişte, în timp ce Matei Basarab a ridicat Mânăstirea Soveja în Putna.

                       Mănăstirea Soveja                                                       Mănăstirea Stelea

Această pace nu a ţinut decât abia până în 1650, când Vasile Lupu l-a ameninţat din nou pe Matei Basarab că îi va invada ţara. În aprilie 1653, voievodul muntean s-a aliat cu principele Transilvaniei, Gheorhe Rakoczi al II-lea, reuşind să-l detroneze pe Vasile Lupu şi să-l instaleze pe Gheorghe Ştefan pe tronul Moldovei.

Vasile Lupu nu a putut accepta înlăturarea sa de la cârma ţării, astfel că a cerut ajutorul ginerelui său cazacul Timuş Hmelniţki, reuşind să-şi recapete tronul şi să-l alunge pe Gheorghe Ştefan în Ţara Românească. Lupu nu se opreşte aici, aşa că în luna mai 1653 îl atacă din nou pe Matei Basarab, de această dată la Finta, în judeţul Dâmboviţa, unde este din nou înfrânt de voievodul muntean şi o dată cu această bătălie pierdută este înlăturat pentru totdeauna de la tronul Moldovei.

“Confruntările din voievozii Vasile Lupu şi Matei Basarab au fost din cele mai interesante. Lupu era un individ ambiţios şi foarte orgolios, el neacceptând ideea că a fost păcălit de Matei Basarab, un tip mai în vârstă şi mult mai experimentat, în cazul uciderii grecului Kurt Celebi. Toate cele trei lupte purtate de Lupu împotriva lui Basarab au fost pierdute, din varii motive, lipsa de experienţă, viclenia duşmanului şi în cazul luptei de la Finta se consideră că Vasile Lupu a pierdut-o din cauza ginerului său Timuş, care nu s-a supus ordinelor, iar armata sa a lupta mai mult pe cont propriu”, a povestit profesorul Ilie Gliga.

Acesta a ţinut să explice şi cum au ajuns cei doi voievozi să-şi construiască mănăstiri unul în ţara celuilalt.

„Toată lumea spune că Mănăstirea Stelea şi Mănăstirea Soveja au fost ridicate în semn de pace, însă sunt voci care de-a lungul timpului au arătat că fiecare dintre cei doi au încercat să ridice o mănăstire mai mare şi mai frumoasă pe teritoriul celuilalt, totul făcând parte din disputa lor despre care este puternic”, a mai explicat Ilie Gliga. 

Alte ştiri pe această temă:

Ziua în care a murit Ştefan cel Mare şi lovitura pentru toată Moldova. Niciun tratament nu a funcţionat pentru rana pe care domnitorul o avea de 40 de ani

A fost sau nu alungat Ştefan cel Mare de mama sa, după pierderea celebrei bătălii de la Războieni? „Şi fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre”

Cum arăta cu adevărat Ştefan cel Mare: o figură plină, cu mustăţi, plete lungi şi blonde. Chipul său adevărat se mai păstrează doar în trei biserici

Umbra lui Ştefan cel Mare în Ardeal. Ce sate a stăpânit domnul moldovean în Transilvania

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările