Un studiu al unei universităţi arată că locuitorii din nord-estul României sunt în favoarea pedepselor cu închisoarea
0Studiul a fost realizat în perioada noiembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, pe un eşantion de 1.056 de persoane. Printre cele mai importante concluzii ale sondajului este cea potrivit căreia 59% dintre respondenţi consideră că pedeapsa cu închisoarea este utilă în reintegrarea socială a infractorilor, chiar şi a celor care au săvârşit fapte cu caracter penal al cărui pericol social este scăzut.
Centrul de Cercetări Socio – Umane LUMEN, în parteneriat cu Facultatea de Drept şi Stiinţe Administrative a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV), a realizat, în perioada 1 noiembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est a României, o cercetare cantitativă bazată pe ancheta prin chestionar, intitulată „Percepţia publică asupra sancţiunilor din România”.
Cercetarea s-a efectuat pe un eşantion de 1.056 de persoane. Marja de eroare a cercetării este de ± 3%, prezentul studiu fiind parte a unui demers mai amplu vizând construcţia socială a profesiei de consilier de probaţiune. Din eşantion au făcut parte 484 persoane de sex masculin şi 572 persoane de sex feminin. Structura pe vârste a respondenţilor este de 49% sub 30 de ani, 31% persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, 20% vârsta peste 45 de ani. Nivelul de studii al respondenţilor este: 4% fără studii, 44% studii medii, 52% studii universitare şi postuniversitare.
„Având în vedere că, în aceste zile, opinia publică asistă la o <<dezbatere>> pe marginea unei iniţiative cu privire la amnistierea şi graţierea unor fapte cu caracter penal, plecând de la supraaglomerarea mediului penitenciar din România, considerăm că, pe baza rezultatelor cercetării noastre cu privire la <<Percepţia publică asupra sancţiunilor din România>>, putem aduce câteva clarificări cu privire la modul în care populaţia priveşte chestiunile referitoare la sancţionarea persoanelor care au încălcat legea”, se arată într-un comunicat de presă transmis de USV.
Printre cele mai importante concluzii ale sondajului este cea potrivit căreia 59% dintre respondenţi consideră că pedeapsa cu închisoarea este utilă în reintegrarea socială a infractorilor, chiar şi a celor care au săvârşit fapte cu caracter penal al cărui pericol social este scăzut.
Referitor la asprimea pedepselor aplicate în România, respondenţii au considerat în proporţie de 40% că acestea sunt blânde sau foarte blânde; 36% că acestea nu pot fi considerate nici aspre, dar nici blânde, şi doar 20% au considerat că acestea sunt aspre sau foarte aspre.
În ceea ce priveşte politicile penale dezirabile, 66% dintre respondenţi consideră necesară o înăsprire a pedepselor, 22% consideră că ar trebui menţinute la nivelul actual şi doar 6% consideră că asprimea acestora ar trebui redusă.
De asemenea, 25% dintre respondenţi consideră că indivizii care au comis o faptă antisocială trebuie să facă puşcărie, 22% consideră că închisoarea este o şcoală pentru infractori şi că există şi alte alternative de corecţie a comportamentelor infracţionale, iar 17% consideră că indiferent dacă au săvârşit o faptă, infractorii au şi ei o serie de drepturi. Iar în ceea ce priveşte infracţiunile al căror pericol social este restrâns, 32% dintre respondenţi au apreciat că pedeapsa cu închisoarea nu constituie o soluţie pentru acest tip de fapte.
Opinia generală consideră în continuare că pedepsele alternative la închisoare sunt prioritare, doar 25% dintre cei care au răspuns chestionarului alegând varianta care presupune închisoarea, chiar şi atunci când există şi opţiuni care nu presupun pedeapsa cu închisoarea şi când sunt evocate costurile sociale ale încarcerării. În ceea ce priveşte centrarea justiţiei pe drepturile omului, doar 17% dintre respondenţi o consideră prioritară.
În ansamblul lor, respondenţii se opun într-o proporţie de 36% utilizării pedepselor privative de libertate, considerându-le generatoare de noi infracţiuni din cauza asprimii scăzute a acestora; 35% sunt în favoarea utilizării alternativelor necustodiale ale acestora în pedepsirea infractorilor ale căror fapte penale nu constituie un pericol social major, iar 22% se arată în favoarea utilizării acestora în pedepsirea oricăror tipuri de infractori.
Chestionaţi în mod expres cu privire la utilitatea pedepsei cu închisoarea în reintegrarea socială a infractorului care a săvârşit infracţiuni cu pericol social scăzut, respondenţii au fost în majoritate de acord (59%) că aceasta este parţial utilă sau foarte utilă, doar 21% exprimându-se împotriva utilităţii acestei forme de pedepsire a infractorilor ale căror fapte au un grad de pericol social scăzut. 15% dintre respondenţi consideră că pedeapsa cu închisoarea nu poate fi considerată nici utilă, nici inutilă.
Remarcăm faptul că activitatea Serviciilor de Probaţiune – a căror misiune este să gestioneze aplicarea sancţiunilor necustodiale şi a libertăţii supravegheate în cazul pedepselor cu suspendare – este necunoscută unui număr de 59% din respondenţi.
În concluziile studiului se arată că „societatea românească, cel puţin în regiunea în care s-a desfăşurat cercetarea, este mai degrabă în favoarea sancţiunilor privative de libertate, pronunţându-se pentru asprirea pedepselor. Sancţiunile necustodiale sunt văzute ca alternativă, în special pentru situaţia unor fapte penale cu grad scăzut de pericol social. Acest lucru poate să se datoreze, pe de o parte, insatisfacţiei cu privire la calitatea vieţii, dominantă în rândul populaţiei din regiunea studiată, şi, pe de altă parte, slabei informări publice cu privire la alternativele necustodiale, rolul şi activitatea Serviciilor de Probaţiune”.
Alte ştiri pe această temă:
Se încarcă comentariile...
