Tradiţii de Bobotează: crucile de gheaţă făcute în Ajunul Bobotezei, obicei păstrat de aproape 150 de ani într-un sat din Suceava

În mai multe sate din Suceava există o tradiţie de Bobotează, a confecţionării unor cruci de gheaţă în Ajun. Şi în acest an se fac cruci de gheaţă, mai ales că gerul şi zăpada permit acest lucru. Pentru oamenii din comuna suceveană Bosanci, crucea de gheaţă are o însemnătate importantă, tocmai de aceea sătenii promit că această tradiţie, păstrată de sute de ani, nu va pieri niciodată din localitatea lor.

În trecut, localnicii foloseau ca unelte fierăstrăul sau toporişca, însă acum taie gheaţa cu drujba. O cruce de gheaţă este terminată în aproape o zi de muncă. Totul se face afară, astfel că oamenii, de dragul tradiţiei, îndură un ger cumplit.

În acest an, aproximativ 30 de localnici, în cea mai mare pompieri civili din comuna Bosanci, s-au dus pe iazul numit Pârţac şi au tăiat blocuri mari de gheaţă din care au confecţionat cruci de gheaţă. Sătenii susţin că vremea a fost numai bună, aşa că gheaţa a fost groasă şi lucioasă, bună pentru confecţionarea crucilor. În acest an, bosâncenii au făcut 15 cruci de gheaţă.

Obiceiul crucilor de gheaţă de Bobotează a apărut în anul 1867, când un incendiu de proporţii a distrus aproape jumătate din comuna Bosanci. Tot atunci a fost înfiinţat şi grupul pompierilor civili al localităţii, care a promis că în fiecare an, în Ajunul Bobotezei, vor face câte o cruce de gheaţă pentru fiecare biserică din sat. Conform bătrânilor, de atunci nu s-au mai produs astfel de dezastre în comunitatea bosânceană.

Gheaţă groasă de 15 centimetri

Pentru tăierea blocurilor de gheaţă, oamenii au folosit aceleaşi unelte ca acum un veac, mai puţin drujbele ce au înlocuit fierăstraiele. Anul acesta gheaţa a fost groasă de peste 15 cm, mai ales că a nins din belşug în ultimele zile, iar gerul năprasnic a îngheţat apele.

Blocurile de gheaţă cântăresc chiar şi 100 de kilograme şi e nevoie de braţe puternice pentru a fi scoase din iaz. Plăcile au fost duse cu căruţele, bine protejate să nu se spargă, în faţa bisericii, unde a început sculptura în gheaţă. Masa pe care sunt aşezate crucile este tot de gheaţă şi, pentru a rezista până la Bobotează, este udată din belşug cu apă. Crucile rămân în picioare până când se topesc.

 „Această cruce din gheaţă reprezintă simbolul credinţei pe care creştinul de la ţară o păstrează în sufletul lui şi o transmite mai departe din generaţie în generaţie“, a spus preotul Ioan Bujorean.

Alte ştiri pe această temă:

Se caută recuperatorii crucii de Bobotează la Brăila. Doritorii se pot înscrie pe 4 şi 5 ianuarie la sediul Primăriei

Mii de buzoieni, aşteptaţi la procesiunea de Bobotează, care va avea loc pe malul râului Buzău

De ce se ţine post negru în Ajunul Bobotezei. Explicaţiile preoţilor pentru ziua din an în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic