Patron supărat că nu poate oferi angajaţilor peste salariul minim: „Pleacă afară, revin peste 2-3 luni, tot dezamăgiţi. I-am primit de fiecare dată“

Patron supărat că nu poate oferi angajaţilor peste salariul minim: „Pleacă afară, revin peste 2-3 luni, tot dezamăgiţi. I-am primit de fiecare dată“

Bursele locurilor de muncă adună sute de şomeri sau angajaţi pe salarii mici care speră la un loc mai bun de muncă FOTO: A.M.

Patronii din domeniile puternic afectate în pandemie spun că au în continuare nevoie de o mână întinsă pentru a putea plăti puţinii angajaţi care le-au mai rămas. O firmă din Olt continuă activitatea cu 60 din cei aproximativ 200 salariaţi pe care-I avea cu doi în urmă. Pentru 20% primeşte subvenţie, altfel „în momentul de faţă angajaţii pe confecţii textile la noi în firmă nu mai erau“.

Deşi cifrele arată o revenire a pieţei muncii, în judeţul Olt rata şomajului fiind de 5,05% în septembrie 2021 (faţă de 5,87% în septembrie 2020 şi de 5,41% în 2019), iar numărul şomerilor înregistraţi în evidenţele serviciului public de ocupare fiind cu peste 600 mai mic decât cu doi ani înainte, angajatorii se plâng în continuare de situaţia dificilă căreia trebuie să-I facă faţă. 

Nu doar cei din domeniul HORECA au avut mult de suferit, ci şi cei din industria confecţiilor din textile, domeniu care a trimis acasă, fie definitiv, fie în şomaj tehnic, mii de angajaţi. O parte au fost reangajaţi, însă salariile rămân extrem de mici, în timp ce nevoile cresc.

Patronii spun că şi-ar dori ca oamenii din firmele lor să ducă în ziua de salariu mai mulţi bani acasă, însă au de ales între a plăti mai bine mai puţini angajaţi, sau a-i păstra pe cât mai mulţi. 

O adevărată gură de oxigen a fost subvenţia acordată de stat în cazul angajării de persoane din categoriile cu şanse mici la angajare, în special persoane peste 45 ani. 

Firma primeşte în cazul lor, timp de 12 luni, o subvenţie lunară de 2.250 lei (care acoperă aproape integral salariul net şi contribuţiile), printre condiţii fiind acelea ca angajatul să fie încadrat pe perioadă nedeterminată şi să fie menţinut în firmă cel puţin 18 luni. Partea mai puţin plăcută este că fondurile pentru această măsură nu sunt nelimitate, iar patronii nu au, la încadrarea şomerilor, siguranţa că cererile lor vor fi onorate de stat. Norocoşii care au încasat astfel de subvenţii spun că aşa au reuşit să supravieţuiască.

„Am lucrat în pandemie pentru Franţa, comenzi de măşti. Statul român n-a avut nevoie de noi“

„Dacă nu era subvenţia asta de la stat, în momentul de faţă angajaţii pe confecţii textile la noi în firmă nu mai erau. Din preţurile de comenzi nu puteam susţine. De fapt, noi am fost afectaţi din mai multe puncte de vedere. Aveam contract de lohn cu Marea Britanie. A intervenit Brexit-ul, clar, ne-a afectat foarte mult, apoi a venit pandemia. Înainte de pandemie, cu Brexit-ul, supravieţuiam. Reuşeam să acoperim salariile la oameni, să ne acoperim cheltuielile şi rămânea şi o parte de profit, micuţă, atât cât era, dar vorbeam de o parte de profit. Apoi, pandemia ne-a pus la pământ“, a explicat, pentru „Adevărul“, Marian Neaga, administratorul unei firme cu o vechime în domeniu de 20 ani, din Şerbăneşti, judeţul Olt.

În 2019, firma avea în secţiile de confecţii aproximativ 200 de angajaţi. În pandemie, numărul a scăzut până la 60, câţi sunt şi astăzi. În 2020 asigurarea comenzilor, şi implicit menţinerea angajaţilor, a fost o imensă provocare. 

„Am lucrat în pandemie pentru Franţa, comenzi de măşti de la guvernul francez, că România, guvernul român, n-a avut nevoie de noi. Am supravieţuit un timp, acum au început, într-adevăr, să vină comenzi din nou, pe lohn. Sunt însă foarte-foarte mici. Aveam 200 de angajaţi înainte de pandemie, lucram un model de rochie 15.000 bucăţi, 10.000, 7.000… Acum vorbim de 150 , 200, 300, abia apucăm să băgăm modelul pe bandă, că mâine trebuie să-l schimbăm, să băgăm alt model. Productivitatea e extraordinar de mică“, spune patronul. Preţul plătit de client a rămas, în schimb, acelaşi, în timp ce costurile firmei au crescut şi continuă să crească.

„Din ianuarie chiar nu ştiu ce voi putea face“

Pentru că, oricum şi-ar face calculele, firma nu poate plăti mai mult de salariul minim, parte din angajaţi tot vin şi pleacă. Mulţi îşi încearcă norocul în străinătate, sezonier, alţii schimbă domeniul în ţară, pentru salarii mai mari, dar care necesită şi cheltuieli în plus, de navetă. 

„Pleacă destul de mulţi, pleacă în afară, revin peste 2-3 luni, revin tot dezamăgiţi, i-am primit de fiecare dată. Acum au început deja comenzile să fie din ce în ce mai mari, adică ajungem la 900, 1.000, 1.600 bucăţi, au început să crească. În momentul de faţă, însă, nu mă pot pronunţa că o să pot să le dau mai mult. Eu, vă spun sincer, aştept un alt sprijin de la stat, altfel din ianuarie chiar nu ştiu ce voi putea face“, mai spune Marian Neaga.

Salariile mici înseamnă şi oameni cu experienţă greu de găsit, de aceea patronii din domeniu se confruntă cu o reală problemă: formarea forţei de muncă. Nu-i sperie neapărat faptul că trebuie să-i califice pe cei nou-veniţi, cât realitatea că pentru luni bune salariul unui angajat necalificat trebuie susţinut din alte surse, pentru că în cazul necalificaţilor nu se poate vorbi de productivitate.

„Eu sunt din comună, am cunoscut oamenii, i-am adunat majoritatea din comună şi din comunele vecine. Oameni care n-au ştiut nimic. Nu vin după şcoli profesionale de profil,  toţi s-au calificat la locul de muncă. Păi, omul ăla care vine din prima zi nu reuşeşte să primească salariul minim din ce face. Eu am fost obligat să susţin din altă parte, să-l câştigăm pe parcurs. O perioadă de 6 luni de zile eu trebuie să formez oamenii ăştia. Eu îi formez, însă dacă am primi un ajutor în sensul ăsta ar fi foarte bine“, a conchis patronul.

În judeţul Olt, peste 400 angajatori au beneficiat până în septembrie 2021 de subvenţii pentru peste 770 de angajaţi. O parte din sumele necesare au venit din bugetul public, o altă importantă parte a fost asigurată din proiecte finanţate din bani europeni, aflate în derulare în cadrul AJOFM Olt.

Vă recomandăm şi:

Ce a făcut ministrul Muncii în ziua moţiunii împotriva guvernului Cîţu. „Se poate trăi cu salariul minim?“„Să ne concentrăm şi pe part-time-uri!“ VIDEO

Rata şomajului scade la 2,93%. La cât a ajuns numărul şomerilor din România şi ce vârstă au cei mai mulţi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările