Noile tipuri de subiecte de la Evaluarea Naţională stârnesc teamă. „Elevii slabi vor lua note şi mai mici“

Noile tipuri de subiecte de la Evaluarea Naţională stârnesc teamă. „Elevii slabi vor lua note şi mai mici“

Un an şcolar la dispoziţie pentru a se pregăti pentru examenul de Evaluare Naţională cu un tip nou de subiecte este puţin, avertizează profesorii FOTO: arhiva

Noua schimbare a structurii subiectelor pentru examenul de Evaluare Naţională de vara viitoare dă bătăi de cap elevilor şi profesorilor, deopotrivă. Ce îi sperie cel mai mult pe copii şi pe unii dintre profesori.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi de ani buni se cer subiecte care să evalueze ce a înţeles elevul din materia predată de-a lungul anilor de gimnaziu, noua structură a subiectelor de la Evaluarea Naţională 2021, croită exact pe acest deziderat, este primită pe alocuri cu reticenţă. Câteva modele de subiecte, puţine, dar edificatoare, au fost deja date publicităţii.

„Schimbarea este prea bruscă“, se plâng anumiţi profesori. „Nu s-a pilotat acest tip de examen pentru a vedea ce impact are“, spun alţii. „Cine va evalua lucrările pe noua structură?“, apar şi întrebările.

„La anu’, multă lume va plânge“

Încercările de a obişnui elevul cu o altfel de evaluare se fac deja de ani buni. Pe o structură asemănătoare sunt elaborate subiectele evaluărilor de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Doar că, recunosc anumiţi profesori, pe acel tipar de subiecte se lucrează fix înainte de evaluare şi nu prea se mai insistă în restul timpului. Asta şi pentru că nu se prea înţelege miza evaluărilor. Copilul nu este notat în sistem clasic, este un fel de „urmărim progresul, dar nota nu contează“, părintele nu insistă nici el pe aceste rezultate... În acest context, vestea că subiectele pentru examenul de anul viitor vor fi altfel a luat, pe alocuri, pe neaşteptate. 

„Testele pentru clasa a VIII-a, modelele de subiecte, mie îmi plac, dar copilul de clasa a VIII-a care va da în 2021 Evaluare Naţíonală trebuia pregătit pentru aceste teste, trebuiau pilotate din clasa a V-a, când a fost primul manual alternativ inclus. S-a schimbat programa, s-au schimbat manualele, de atunci trebuiau pilotate astfel de teste, să obişnuiesc copilul cu un asemenea test. Un subiect este de 12-14 pagini, el trebuie să facă cu linie acolo, unul scrie mai mare, altul scrie mai mărunt. Ideile pe care le au ei şi pe care trebuie să le ofere în exerciţiile de tipul acesta trebuiesc foarte bine structurate, dar cel care scrie mare n-o să aibă loc să ducă la capăt ideile, celui care scrie mărunt îi mai rămân 1-2 rânduri necompletate”, atrage atenţia Felicia Alexandru, profesor de Limba Română la un liceu de top din Olt, Colegiul Naţional „Radu Greceanu“ Slatina. 

„Bun, se pune accent pe comunicare, sunt de acord cu - hai să lărgim orizontul de cunoaştere al copilului şi să-l lăsăm pe el să creeze, să inventeze, să găsească soluţii, să ofere argumente, să exprime o opinie echilibrată care să-i aparţină. Da, sunt de acord cu treaba asta, dar trebuiau pilotate genul ăsta de subiecte. Au apărut doar două modele. (...) Culegerile cu genul acesta de subiecte trebuiau să apară de acum 3 ani, şi noi, profesorii de Română şi de Matematică, obligaţi să dăm lucrări pe genul acesta de subiecte. E tardiv acum, copiii sunt speriaţi, foarte mulţi profesori, la fel. Şi mulţi n-or să ştie să corecteze asemenea gen de subiecte. Dacă nu va face ministerul pregătire pentru profesorii care să evalueze, să existe platforma de evaluatori, să existe un corp de evaluatori care să fie bine format pe acest tip de subiecte şi numai acei evaluatori să corecteze, nu alţii, va fi haos. La anu’, pe vremea când se vor da rezultatele la Evaluare, multă lume va plânge, şi nu în Slatina, în toată ţara“, mai spune profesoara.

„Asta-i sperie pe copii“

Profesorii de Matematică spun că pe undeva primii paşi, în ceea ce priveşte disciplina pe care o predau, s-au făcut deja în elaborarea subiectelor la ultimele sesiuni ale Evaluării. Cu toate acestea, la prima vedere noile subiecte pot să pară altceva. Numărul de pagini este mare, este ceea ce poate să-i sperie.

„E element de noutate, dar, dacă e să le punem cap la cap, eu zic că sunt OK. Nu mi se pare că ar fi aşa de criticabile. Parcă sunt cam multe probleme la care contează doar răspunsul, asta e ceea ce mă deranjează. Subiectul e din trei părţi şi primele două părţi sunt cu rezolvare la care contează doar răspunsul. Dar nu sunt grele. Totuşi, şi la cele care nu sunt grele ar trebui văzut paşii pe care-i face copilul, pentru că la matematică e important modul, raţionamentul de a gândi, pe asta mizăm noi când îi învăţăm pe elevi. Eu cred că sunt OK, trebuie văzut şi impactul la copii. Adică trebuie văzut pentru că noi, ca profesori, avem o variantă de răspuns, dar este de multe ori alterată de faptul că vedem imaginea de ansamblu. Era bine dacă se dădeau câteva simulări pe grupe de elevi cu tipul ăsta de exerciţii, de văzut unde greşesc, dacă li se pare mai bună o variantă sau o altă variantă“, e de părere prof. Florin Năsui, de asemenea profesor la o şcoală gimnazială bine cotată în Slatina, Şcoala gimnazială nr. 3. 

Profesorul explică şi ce i-ar putea speria pe elevi la prima vedere. „Evaluarea de la clasa a VI-a conţine tipul ăsta de subiecte, dar foarte mult e luat formatul de a scrie. Asta-i sperie pe copii, că sunt multe pagini, deşi în interiorul acestor pagini ei tot ce au de scris nu e decât răspunsul. Pare foarte stufos subiectul, pentru că după fiecare subiect este un loc de 2-3 rânduri, cât a considerat cel care a făcut subiectul că ar fi  nevoie pentru o ciornă. Cu alte cuvinte, acea ciornă e acolo, e pe foaie, nu e foaie separată. De asta zic ei că seamănă cu cele de la a IV-a şi a VI-a. Cei care comentează că nu e în regulă, exact de cele două aspecte se leagă, că sunt foarte multe şi prea multe grile. Deşi, dacă le desfacem şi luăm doar enunţul, subiectul este comparabil cu ce a fost şi până acum. Şi subiectele de până acum, cel puţin în ultimii 3-4 ani, au fost foarte frumos făcute, să fie şi pentru a se putea lua nota 5 fără efort, un copil de 9 să poată lua 9, iar cel care doreşte 10 să muncească mai mult pentru 10. Subiectele chiar erau graduale“, a completat prof. Năsui.

Profesorul nu-şi face griji nici măcar în ceea ce priveşte culegerile cu subiecte pe noua structură, asta pentru că „piaţa culegerilor din România este extraordinar de vie“.

„Vor avea oferte care mai de care mai frumoase, pentru că ştiu toţi că e o pâine bună de mâncat“, a mai spus profesorul, concluzionând că schimbarea nu avea cum să nu atragă şi critici.  „E vorba de inerţia pe care o are sistemul şi de plăcerea noastră de a critica tot timpul ceea ce înţelegem mai puţin sau nu ne străduim să înţelegem“, a mai spus prof. Năsui.

„Cine a fost învăţat să lucreze mecanic va avea o problemă“

Plusul noilor subiecte este de departe încurajarea elevilor să gândească şi să dea soluţii sau argumente proprii, în cazul subiectelor de la Limba Română, la care ne întoarcem pentru a-i cere părerea unui alt profesor cu rezultate remarcabile.

„Ceea ce aduce nou şi ceea ce poate sperie, şi pe părinţi şi pe copii deopotrivă, este că se abordează o nouă perspectivă: intuitivă, cognitivă, de înţelegere, că aici ne pozitionăm. Dispare partea aceea pre-şablonată, acel tipar pe care îl avea un copil, cel puţin la literatură, şi îl aplica, cu gândul că trebuie să-i iasă bine interpretarea respectivă. Acum sunt de urmat alţi paşi. În primul rând că este un exerciţiu de lectură. Textele sunt mari, lungi, el trebuie să caute: personaje – ceea ce nu mi se pare că e greu, trebuie să caute acţiunea, să o exprime în câteva rânduri, 2-5 rânduri, să identifice (lucru pe care îl făcea şi până acum) loc, timp (...), adică sunt mai multe elemente de explorare, de căutare. Cine a fost obişnuit, învăţat, să lucreze mecanic va avea o problemă. Eu zic că nu vor mai fi, pe structura aceasta, note foarte multe de 10, e părerea mea. Dar vor fi mai multe note autentice, adică note care exprimă exact ceea ce ştiu copiii“, spune prof. Gabriela Constantinescu, profesor de Limba Română şi directorul şcolii cu cele mai bune rezultate în acest an la Evaluarea Naţională, din judeţul Olt, Şcoala Gimnazială „Eugen Ionescu“ Slatina.

Cine va face evaluarea

O întrebare pe care şi-o pun profesorii, şi la care nu au la acest moment decât scenarii, este cine va evalua lucrările elaborate pe noua structură. „Aici este problema, oamenii nu erau pregătiţi nici să facă evaluarea tradiţională, să fim cinstiţi. Nimeni n-a fost format în sensul asigurării unei evaluări obiective. Erau profesori care lucrau după un anumit tip de culegere şi urmăreau gândirea culegerii respective. Spuneau „nu este organizat conform...“.

Pe barem scrie aşa – se punctează şi alte răspunsuri – or profesorul, dacă el nu găsea tipul ăla de formulare pe care l-a folosit el la clasă, îl depuncta pe copil. Înţeleg că se doreşte acum să se constituie un corp naţional de experţi în evaluare. Nu e o iniţiativă rea, dar cine face evaluarea celor care vor participa la acest corp, ce criterii vor fi aplicate, sunt multe discuţii.

O soluţie ar fi – părerea mea – să se dea evaluările astea nu toate odată. De exemplu, la Română să se dea undeva prin mai, şi să aibă profesorii timp să le corecteze, şi să se mai dea pe la final Matematică sau Ştiinţe, ce se mai stabileşte. La nivel naţional acum sunt foarte multe propuneri, sunt oameni care-şi exprimă nemulţumirea, sunt oameni pro... Totdeauna schimbarea a produs animozităţi. Rezistenţa la schimbare este cea mai puternică. Eu în general am fost de acord cu ce se întâmplă nou, în sensul că nicio generaţie nu seamănă cu cealaltă şi că ce era valabil pentru copiii de acum 8 ani s-ar putea să nu mai fie valabil pentru copiii de acum, dar sunt de părere că ceea ce este tradiţional şi e bun trebuie păstrat“, a mai spus prof. Constantinescu, insistând că, indiferent de structura subiectelor care le evaluează elevilor performanţele şcolare, dascălii ar trebui să fie interesaţi mai ales de ce reuşesc să le sădească elevilor în anii de şcoală.

„Dacă eu i-am dezvoltat copilului capacitatea de comunicare orală, pe care o va folosi toată viaţa lui, vreau să vă spun că mă declar, din punct de vedere al profesorului de Română, foarte mulţumită, chiar dacă acel copil nu ştie să identifice foarte bine complementul. Nu m-a impresionat un copil care a venit să-mi spună pe dinafară lecţia cu o fluenţă... I-am spus: «STOP! Ce părere ai despre...?». Dacă a putut să-mi argumenteze, la fel, am trăit cu sentimentul că pentru copilul ăla am făcut ceva. Nu mă mai entuziasmează, poate cum se întâmpla acum 20 de ani, că-mi reproduce copilul lecţia cum am dat-o eu în caiet. Îmi place să simt la un copil că vine cu ceva“, a mai spus prof. Constantinescu.

„Dacă astăzi aş fi elev, aşa aş vrea să fie subiectele“

Lucrurile stau mult diferit în şcolile în care numărul elevilor se micşorează de la an la an, părinţii mai cu dare de mână îşi mută copiii în şcoli din alte localităţi, iar copiii care rămân se dovedesc total dezinteresaţi de şcoală, cu tot ce presupune ea. Nu-i înţeleg sensul, nu-şi fac planuri de viitor, fiecare oră e o corvoadă.  Profesorul Aurel Dascălu predă şi Română şi Matematică într-o astfel de şcoală din mediul rural în care, pe perioada stării de urgenţă, i-a fost greu şi să ia legătura cu elevii săi, cu atât mai puţin să obţină şi o reacţie din partea elevilor la cele predate din faţa calculatorului. 

„Mi se pare puţin cam bruscă schimbarea faţă de ce am lucrat noi până acum. La Română, eu, dacă astăzi aş fi elev, aş prefera genul acesta de subiecte. Dar eu sunt genul care nu tocesc. Dar ei, dacă s-au învăţat pe un şablon... Elevii slabi vor lua note şi mai mici pe genul ăsta de subiecte, cred eu. (...) Cred că se merge spre testele de tip PISA, care la noi în şcoală nu se lucrează. Pentru un elev inteligent mi se pare OK, dar un copil slab n-o să înţeleagă nimic. Un elev slab rămâne slab şi pe subiectele vechi şi pe subiectele mai noi. (...) Sunt nişte cerinţe mai fine acolo, mai logice, te fac să gândeşti mai mult, dar ei nu au fost învăţaţi să... De la clasele mici trebuie să încerce genul ăsta de teste. Elevii slabi vor fi şi mai slabi, aşa ar rezulta din notare, din punctul meu de vedere, iar elevii buni nu vor mai lua atât de uşor 10. Dacă lucrezi pe nişte şabloane, ştii ce răspunsuri să dai, şi cu formulări, şi cu... Acum e mai greu“, spune profesorul, menţionând că are elevi care, deşi au promovat şi sunt elevi la gimnaziu, cei mai mulţi de-abia ştiu să citească, o realitate greu de acceptat.

„Pentru copiii de la ţară va fi foarte greu, vorbesc de copiii cu care lucrez eu, pentru că ei vor citi şi nu vor înţelege cerinţele, pur şi simplu, «ce fac aici, ce mi se cere?», ei vor fi într-o mare încurcătură. Au probleme mari de înţelegere. Foarte puţini înţeleg textul, ei deja pe rândul 2, pe rândul 3, nu mai ştiu ce a fost mai devreme. Adică le va lua mult să citească, sunt nişte texte mari pe acolo. Pentru unii vor fi Ok, nu-ţi trebuie meditaţii la Limba Română pentru Evaluare“, spune profesorul.

La Matematică însă, la primele cerinţe i-ar putea ajuta foarte mult norocul. Pentru că nu se cere demonstraţia, pot alege, pur şi simplu, un răspuns din grilă.
 
„Dacă nu i se cere demonstraţia poate să ghicească o variantă de răspuns chiar dacă nu ştie. Nu e bine să laşi elevul să ghicească răspunsul, nu la Matematică, cred eu. Sunt elevi care dacă nu ştiu răspunsul sunt cinstiţi şi nu pun nimic. Şi dacă nu ai demonstraţie, cum se sugerează la primele subiecte, poţi să nu fii cinstit şi să ai noroc. Ai patru variante de răspuns şi ai 25% şanse să ghiceşti. Adică treci de 2, treci de 2,50, treci de 3 puncte dacă eşti mai norocos, şi puteai să rămâi la nota 1, dacă nu era genul ăsta de  subiecte“, mai spune profesorul.

Vă mai recomandăm şi:

În stare de urgenţă sau de alertă, Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul pot fi echivalate cu mediile ultimilor ani

Capacitate 2020. UPDATE: Află la ce liceu ai fost repartizat!

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: