Ce au vrut japonezii să afle de la oamenii din Deveselu: „Vor fi multe voci care ne vor adresa întrebări la întoarcerea acasă“
0O delegaţie de parlamentari din Japonia, ţară care intenţionează să amplaseze două scuturi anti-rachetă similare celui de la Deveselu, a venit în localitatea olteană să vadă cum a influenţat acest obiectiv militar viaţa comunităţii.
Sistemul de apărare anti-rachetă Aegis Ashore amplasat la Deveselu ar putea constitui un model pentru japonezi, care vor să instaleze două similare în ţara lor.
În acest sens, în luna decembrie a anului trecut, guvernul japonez a aprobat desfăşurarea în ţară a dispozitivului terestru de interceptare a rachetelor Aegis Ashore cu baterii ale armatei americane, pentru a contracara un posibil atac cu rachete balistice din partea Coreii de Nord.
Siturile fără rachete vor costa cel puţin 2 miliarde de dolari şi nu este probabil să fie operaţionale până în 2023, cel mai devreme, declarau în 2017, pentru Reuters, surse familiare cu acest plan, conform Agerpres.
Politicienii din Japonia au fost primiţi în mijlocul comunităţii din Deveselu cu pâine şi sare FOTO: Primăria Deveselu
Prefecturile Akita şi Yamaguchi urmează să le găzduiască. În schimb, decizia nu a fost unanim acceptată în Japonia, discuţiile fiind în continuare aprinse. O delegaţie de 18 parlamentari niponi, însoţiţi de ambasadorul Japoniei la Bucureşti, s-a deplasat marţi, 31 iulie 2018, la Deveselu pentru a vedea ce implică un asemenea obiectiv militar. Vizita delegaţiei japoneze a fost precedată de o alta de pregătire, desfăşurată în cadrul bazei militare din Oltenia în 19 iulie.
„Aşa e tradiţional la români, oricine vine în vizită îl primim cu pâine şi cu sare“
Vizita pe tărâm oltenesc a început la baza NATO. Oficialii niponi au fost conduşi de căpitanul Charlos Washington, comandantul Facilităţii de Sprijin Naval Deveselu, de comandorul Axel Steiner, ofiţerul comandant al Sistemului de apărare antirachetă din România, şi de colonelul Răzvan Bratulescu, comandant de bază pentru Baza militară a 99-a română, într-un tur de bază, politicienii japonezi întâlnindu-se, după-amiază, cu membrii comunităţii Deveselu, prefectul judeţului Olt, Silviu Neacşu, şi reprezentanţi ai CJ Olt.
Oaspeţii au fost primiţi în centrul comunei, tradiţional, cu pâine şi sare, tinerii pregătiţi special pentru acest moment făcând scurte repetiţii chiar înainte de sosirea oficialităţilor.„Hai, să veniţi încoace să facem o mica repetiţi! Voi aşa o să-i întâmpinaţi. Vor fi 18 persoane care vor trece pe la voi, da? Iar eu voi fi aici şi le spuneţi - «Aşa e tradiţional la români, oricine vine în vizită îl primim cu pâine şi cu sare»“, s-au făcut ultimele pregătiri, cu doar câteva minute înainte ca autocarul care i-a adus pe japonezi să oprească în faţa căminului cultural.
Conducătorul delegaţiei parlamentare japoneze, Jun Matsumoto, a făcut, în debutul întâlnirii, şi o scurtă declaraţie, explicând vizita la Deveselu: „Scopul este acela că în Japonia există un proiect care implică instalarea în câteva locuri din Japonia a unui sistem asemănător de apărare, şi marea problemă pe care trebuie să o rezolvăm în continuare este aceea a instalării unei baze militare într-un loc în care locuiesc oameni (…) Vor fi multe voci care ne vor adresa întrebări când ajungem acasă şi le vom spune că am fost în România, la Deveselu, şi ce ne-au spus oamenii“, a spus politicianul japonez.
Fotografie de grup la finalul discuţiilor FOTO: Primăria Deveselu
La masa discuţiilor s-au aşezat nouă dintre cei 18 membri ai delegaţiei japoneze, aceştia adresând întrebări legate de impactul pe care l-a avut amplasarea scutului asupra comunităţii. Primarul Ion Aliman a recunoscut că localitatea s-a dezvoltat odată cu venirea americanilor pe meleaguri olteneşti. 800 de firme româneşti, cu peste 12.000 muncitori, au lucrat la instalarea scutului anti-rachetă în cei doi ani cât a durat construcţia, primarul apreciind că cel puţin 70% au fost din judeţul Olt. Cât despre localnici, le-a spus primarul japonezilor, aceştia n-au fost atât de miraţi să vadă militari pe străzile localităţii, pentru că localitatea lor a găzduit şi în trecut o bază militară.
Scutul, „un simbol al păcii şi siguranţei“
Deşi întrebările japonezilor nu au fost chiar puţine, acestora le-a oferit răspuns aproape exclusiv primarul Ion Aliman. Întrebat despre impactul asupra sănătăţii, primarul comunei a dat asigurări, în prezenţa unuia dintre medicii de familie din comună, că nu sunt cazuri de îmbolnăviri care ar putea fi puse pe seama scutului, motivând că şi vechea bază militară românească avea în dotare staţii de radiolocaţie, radarul actual fiind mult mai performant.
Japonezii au fost de asemenea interesaţi dacă militarii americani se implică în viaţa comunităţii şi care este atitudinea acestora faţă de români, răspunsul venit din partea primarului Ion Aliman, care a precizat că americanii participă la festivităţile de la şcoală, de început şi de sfârşit de an şcolar, la Ziua Naţională, dar şi la alte activităţi, părând să-i mulţumească pe niponi.
Oaspeţii japonezi au avut destul de multe întrebări FOTO: Primăria Deveselu
Politicienii japonezi nu sunt străini nici de poziţia Rusiei faţă de amplasarea scutului la Deveselu şi au menţionat chiar că au citit despre comunitatea din Deveselu în presa rusească. Primarul Ion Aliman a ţinut, în schimb, să intervină pe subiect şi să menţioneze că reportajul jurnaliştilor ruşi a fost făcut în mod vădit tendenţios, că cei intervievaţi ar fi fost plătiţi şi că realitatea este alta, pentru că „utilajele noastre nu sunt doar caii şi măgarii“ (n.r. – care apăreau în reportajul ruşilor), din contră, datorită scutului infrastructura locală a fost modernizată într-un timp record, iar astăzi beneficiile se resfrâng nu doar asupra localităţilor Deveselu şi Caracal, cele mai apropiate, ci până la Craiova, de pe al cărui aeroport „americanii vin şi pleacă“.
„Părerile dumneavoastră ne-au dat curaj“, „la Deveselu am întâlnit un mediu liniştit, sigur, oamenii sunt mândri că scutul de apărare a fost pus la ei în localitate şi sunt conştienţi că nu-i va ajuta doar pe ei, ci întreaga ţară“, „scutul este înţeles ca simbl al păcii şi siguranţei“ sunt câteva dintre concluziile expuse de japonezi, pe care, au dat aceştia asigurări, le vor folosi pentru a răspunde întrebărilor pe care locuitorii din Japonia le au.
O istorie militară de peste 60 de ani
Că oamenii din Deveselu nu sunt suprinşi să vadă militari pe străzi (altădată uliţe) este un adevăr, localitatea găzduind baza militară încă din 1952, când s-a început construcţia, cu sprijin sovietic, a bazei militare aeriene. Primul zbor cu un MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un Mig 19, au avut loc în baza Deveselu, care în anii 80’ devenise cea mai importantă din România. Baza a fost desfiinţaţă în 2002, pentru ca în 2011 să se facă oficial anunţul că aici se va construi scutul antirachetă. Contrar a ceea ce se întâmplă în Japonia, oamenii din Deveselu au fost pur şi simplu informaţi, nicidecum consultaţi, proiectul fiind făcut public în 2011, iar doi ani mai târziu începând implementarea. Scutul a devenit operaţional în 2016, de fiecare dată menţionându-se caracterul defensiv al obiectivului care este parte dintr-un amplu proiect al NATO. Rolul scutului antirachetă, spun de fiecare dată când au ocazia oficialii militari, este acela de a lansa proiectile defensive împotriva eventualelor rachete trase de inamic, rachete identificate de radarele de ultimă generaţie amplasate în Turcia şi Mare Britanie.
Se încarcă comentariile...
