Şcoala de vară pe uliţă: cum sunt stimulaţi copiii din comunităţi defavorizate. „Fetele nu vor să se mărite, visează altceva“

Şcoala de vară pe uliţă: cum sunt stimulaţi copiii din comunităţi defavorizate. „Fetele nu vor să se mărite, visează altceva“

Copiii din satul de romi din Stoeneşti aşteaptă cu nerăbdare ziua din săptămână în care scriu şi colorează FOTO: arhiva personală Chivuţa Bălăşoiu

Zeci de copii dintr-o comunitate săracă din Olt, mulţi dintre ei care nu au fost niciodată la şcoală, unii pentru că nu au documente de identitate, aşteaptă ziua din săptămână în care pe uliţa lor vin doamnele cu fişe şi creioane colorate şi-i învaţă să scrie

Ştiri pe aceeaşi temă

La începutul vacanţei de vară, patru doamne implicate într-un proiect care are drept scop combaterea sărăciei în mediile defavorizate au venit în cătunul de romi din Stoeneşti, judeţul Olt, cu lucruri pentru cei mai săraci. Le-au adus copiilor dulciuri, cum fac de aproape doi ani de când a început proiectul, dar şi fişe de colorat şi creioane. Nimeni nu se gândea că vizita obişnuită se va transforma într-o adevărată şcoală de vară.

 „Când am mers să le dăm haine, am luat şi nişte fişe. Am văzut că sunt dornici copilaşii să le lucreze şi am zis – hai să încercăm şi varianta asta. Şi de la doi, trei, cinci copii au început să vină din fiecare curte. Am rugat eu o femeie să ne scoată o masă şi ne-am apucat de lucru“, a explicat Loredana Stroiuleasa, consilier psiholog, expert în cadrul proiectului, cum a început totul.

Fiecare fişă de colorat finalizată era răsplătită cu o acadea, un croissant sau o ciocolată, iar în scurt timp s-au adunat zeci de copii. Din bucuria lor s-a născut ideea ca experienţa să fie repetată în fiecare săptămână, pe toată perioada vacanţei.

„De câte ori mă vede îmi spune: «A zis mama că nu mă mărită!»“

„Sunt şi copii care nu au fost niciodată la şcoală şi asta a fost şi ideea, să-i facem să prindă drag de şcoală, să aştepte cu nerăbdare toamna“, a explicat Stroiuleasa. De menţionat este faptul că inclusiv adulţii se pot înscrie la şcoală, în programul „A doua şansă“, la nivelul localităţii.

În comunitatea de romi nu este însă de ajuns ca cei mici să-şi dorească. Fetele care poate au avut norocul să termine clasele primare îşi aşteaptă mirele de la o zi la alta. Romii de aici nu mai sunt la fel de săraci ca pe vremuri, merg în străinătate, vin de acolo cu bani, îşi ridică alte case, e drept, modeste, lângă cele ale părinţilor, însă educaţia nu a devenit o prioritate. Fetele încă nasc la 10-11 ani, iar femeile încă îşi zoresc băieţii de 9 ani să se însoare. Este ceea ce asistentul medical comunitar Chivuţa Bălăşoiu, omul care ajunge pe uliţa şi în curţile lor în fiecare zi, nu doar o dată pe săptămână alături de celelalte trei colege din proiect, se luptă de câţiva ani să schimbe. La început a fost descurajată de cei din jur, dar n-a renunţat, iar astăzi este omul pe care întreaga comunitate îl sună atunci când este o problemă de rezolvat.

„Până să vină pandemia, mă duceam şi-i luam «cu cârdul“ la şcoală. Şi veneau copiii. Le spuneam – vă dă măr, ciocolată, lapte, corn... Şi veneau chiar şi cei de clasa a IV-a. Mamele sunt conştiente, dar sunt genul de femei supuse. Iar bărbaţii nu prea sunt pe acasă, muncesc, lucrează. Ei o ţin pe-a lor – da, trebuie să se mărite, ce să facem... “, a explicat Chivuţa Bălăşoiu.

Şi copiii şi adulţii s-au bucurat la fel de mult de „sesiunea“ de colorat FOTO: arhiav personală Chivuţa Bălăşoiu

Fetele o îndrăgesc mult şi şi-au pus în ea speranţa că îi poate convinge pe părinţi să le lase să termine şcoala. „E o fetiţă care de câte ori mă vede îmi spune: «A zis mama că nu mă mărită!». Păi, să nu te mărite, că dacă te mărită.... Am încercat şi cu DGASPC-ul, să le facem nişte dosare penale, să-i sperii. Când vezi o fetiţă de 9 ani sau de 11 ani gravidă.... Şi am întâlnit şi situaţii cu avocaţi când au ajuns cu dosarele pe la poliţie şi spuneau – păi, dacă copiii se iubesc... Cum să spui aşa ceva? La 9 ani?!“, afirmă Chivuţa Bălăşoiu.

„Eu n-am colorat niciodată“

Orele petrecute alături de copii, pe uliţă, colorând, le-au arătat femeilor din comunitate o lume care lor le-a fost interzisă. O bunică le-a impresionat în mod deosebit pe Loredana şi pe Chivuţa. Au stabilit ca fiecare copil să-şi scrie numele pe o etichetă colorată care să le fie lipită pe tricou. A vrut şi bunica acelaşi lucru, doar că nu ştia să scrie. Au ajutat-o, i-au scris numele, iar când femeia a văzut literele aşternute pe bucăţica de hârtie s-a emoţionat teribil. A desenat apoi alături de nepoţi. „Ne-a spus: «Eu cred că n-am colorat niciodată. Niciodată nu m-am simţit aşa de bine!»“, au explicat consilierele din program.

 „Am încercat să atragem fetişoare de 18-20 ani care au făcut câte doi-trei copii şi care s-au lăsat de şcoală. Iar pe bătrâne le vrem alături pentru că ele sunt soacre şi fetele spun că ar veni la şcoală, însă doar dacă le lasă soacra“ -   Loredana Stroiuleasa, psiholog

Atragerea de partea lor a femeilor din comunitate a devenit un scop, a dezvăluit Loredana Stroiuleasa. „Am încercat să atragem fetişoare de 18-20 ani care au făcut câte doi-trei copii şi care s-au lăsat de şcoală. Iar pe bătrâne le vrem alături pentru că ele sunt soacre şi fetele spun că ar veni la şcoală, însă doar dacă le lasă soacra“, mai spune Stroiuleasa. „Copiii vor la şcoală. Fetele nu vor să se mărite, vor să conducă maşina, visează altceva. Ei au trăit aşa pentru că aşa au ştiut“, a completat Bălăşoiu.

O bunică din comunitate a colorat pentru priam dată în viaţa ei FOTO: arhiva personală Chivuţa Bălăşoiu

Pe lângă piedicile deja menţionate, Chivuţa Bălăşoiu se luptă şi mai mult cu birocraţia. Sunt situaţii greu de crezut, copii fără documente, dar şi adulţi de 38 ani, de 50 ani care nu există în acte. Fiecare caz înseamnă luni, ani, de demersuri birocratice. Sunt copii născuţi în străinătate, sunt copii lăsaţi acasă în grija rudelor şi fără părinţi nu le poţi face documente. „E un băieţel de 9 ani care vrea la şcoală şi care de fiecare dată când mă vede mă întreabă de certificat. Mama e plecată, nici ea nu are documente. E un caz căruia sper că-i dăm de cap în vara asta“, a mai spus Bălăşoiu.

Planul autorităţilor locale este ca în curând să înfiinţeze la nivelul comunei Stoeneşti un centru integrat de servicii 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Ce drame ascund copiii care duc dorul părinţilor: „Este esenţial pentru un copil ca părinţii să-l ia în braţe o dată pe zi“

Începând cu noul an şcolar, copiii care provin din familii defavorizate pot beneficia de tichete sociale electronice pentru sprijin educaţional

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările